Grădina Corbilor

Dr. Ing. horticol Gabriel Corbu și Ing. MSc agronom Mihai Corbu sunt Făurarii acestui episod.

De cum ajungi la grădină, mirosul de cimbru și mușețel te aruncă în cele mai îndepărtate colțuri ale memoriei, dar soarele dogoritor te aduce rapid la realitate. În solar e deja saună și nu e trecut de ora 9. În câmp, nici n-ai zice că a plouat, dacă nu i-ai vedea pe cei doi frați mergând ca doi astronauți în luptă cu gravitația. Au cel puțin un kilogram de noroi pe fiecare picior. Muncesc de zor, căci azi au și livrări, iar singurul lor ajutor în grădină e tanti Florica.

Din 2019, Gabriel și Mihai Corbu au creat la marginea unui sat din comuna Singureni, județul Giurgiu, o grădină ecologică, unde cultivă atât specii comune, cât și plante exotice sau rare. Pe o suprafață de 1,7 hectare, au refăcut la propriu solul și au modelat peisajul, construind solarii și un spațiu pentru ambalare.

Cei doi frați sunt din Piatra Neamț. N-au avut în familie o tradiție pentru grădinărit, însă au fost atrași de natură încă de mici, absolvind liceul de silvicultură. Acum Gabriel are diplomă de doctor în biotehnologii aplicate. A studiat asocierea speciilor și utilizarea biopreparatelor în agricultura ecologică, iar Mihai are un master în conservarea biodiversității. A început și un doctorat, dar timpul nu i-a permis să-l finalizeze. Văzând-le fețele arse de soare și mâinile muncite, constați că studiile sunt desăvârșite de experiența practică, în câmp.

Începutul n-a fost floare la ureche. Pământul cumpărat avea nevoie să se refacă după zeci de ani de monoculturi de cereale. Așa că frații Corbu au pus în practică toate cunoștințele acumulate. Au făcut planuri de cultură și asocieri de specii care să ajute solul. Au adăugat tocătură de lemn pentru a-i îmbunătăți structura și rezultatele sunt vizibile.

”Se cunoaște diferența între solul peste care am pus tocătură și scoarță de copac. E mult mai aerat față de pământul lutos, unde nu am intervenit”, ne spune Mihai.

De-a lungul anului, peste 800 de specii ocupă grădina atât la suprafață cât și în pământ. Printre acestea se află peste 20 de specii de ardei, tomate de toate mărimile și culorile, șofran, ghimbir, turmeric, cardamom, pasiflora, pepino dulce, cucamelon, lemongrass, mizuna, zeci de specii de salată și multe altele.

Alegerea speciilor se face în funcție de modul în care vor asocia plantele, astfel încât să se ajute reciproc și să țină sub control dăunătorii.

”Încercăm să ținem dăunătorii sub pragul de afectare a eficienței economice, să-i controlăm în primul rând prin asocierea speciilor: în solar, crăițe printre tomate, pentru că volatilizează un compus, repelent pentru musculița albă, în câmp: morcov cu ceapă, morcov cu ustroi sau țelină cu ardei și busuioc”.

Speciile sunt alese de cei doi frați și în funcție de provocarea pe care le-o oferă aclimatizarea și mai ales, în funcție de cererile chefilor. Aceștia au un interes deosebit pentru plante aromatice, flori comestibile, dar și pentru textura și gustul de odinioară, căci frații cultivă specii neameliorate excesiv, care și-au păstrat aroma și calitățile. Ca dovadă, fiecare zi din caietul de comenzi are nume celebre de chefi și restaurante, fiindcă bun, cu bun se face.

”Când vezi în ce minunății se transformă toate rădăcinoasele, frunzele sau florile din grădină, e o mare victorie. Suntem recunoscători și mândri că produsele noastre cultivate corect, ajung să fie apreciate pentru calitate și rafinament”, spune Gabriel.

Alături de grădină, cei doi frați au în lucru și proiecte de amenajări peisagistice și spații unde sunt combinate specii decorative cu specii comestibile. De asemenea, se implică în proiecte care luptă cu risipa alimentară și promovează protejarea naturii și a biodiversității.

”Văzând cât de greu e procesul, de la sămânță la rod, apreciezi mai mult fiecare frunzuliță și constați cu tristețe cât de mare este risipa de alimente și resurse. Cumpărăm totul și aruncăm dacă se strică. Nu mai reparăm, nu mai cultivăm. Oamenii pun gazon în loc de legume și le e mai ușor să dea cu ierbicid, decât cu sapa, dar încet, încep să se mai schimbe lucrurile”, spune Gabriel, punctând un alt aspect sensibil din agricultura de la noi.

”Substanțe toxice cu potențial periculos sunt la îndemână și sunt folosite necorespunzător din lipsă de informare. Nici gunoiul de grajd în exces nu e bun, căci plantele nu fac diferența între azotul din gunoiul de grajd și cel sintetizat chimic. Aplicat în cantități prea mari, acesta va duce la acumularea de nitrați și nitriți în frunze, rezultând un produs cu potențial toxic pentru organismul uman.”

În locul produselor sintetizate chimic, frații Corbu folosesc biopreparate cu extracte naturale, infuzii, uleiuri vegetale, gunoi de grajd descompus, apelează la prădători naturali sau folosesc diferite tehnici pentru a atrage insecte benefice. Culturile ecologice sunt greu de susținut comparativ cu cele convenționale, dar produsele obținute sunt net superioare din punct de vedere calitativ.