Recoltarea strugurilor
Perioada de recoltare poate dura câteva săptămâni, chiar și pentru un singur butuc de viță-de-vie. Pentru a dispune de struguri copți pe o perioadă mai lungă de timp, este recomandat să cultivați soiuri cu coacere diferită. Cele mai timpurii soiuri pot fi recoltate în august, în timp ce cele mai tardive pot fi recoltate până la sfârșitul lunii noiembrie.
Momentul optim de recoltare este crucial și trebuie ales cu grijă, ținând cont de mai mulți factori, cum ar fi soiul de viță-de-vie, condițiile climatice și scopul culturii (vinificație sau consum în stare proaspătă). Maturitatea boabelor se poate observa prin schimbarea culorii, acestea devenind galbene sau albastre-purpurii. Boabele bolnave trebuie îndepărtate din ciorchine pentru a preveni îmbolnăvirea celorlalte boabe.
Este recomandat ca recoltarea să se facă atunci când strugurii sunt utilizați, deoarece ciorchinii se pot păstra doar câteva zile în locuri uscate și răcoroase. Înainte de a fi puși la păstrare, strugurii nu trebuie spălați, deoarece boabele sunt acoperite de un strat natural de pruină, care se formează în cursul maturării și le protejează.
În plantațiile comerciale, producția de struguri de masă variază între 5 și 10 kg pe butuc, în funcție de soi, condițiile de mediu și practicile agricole. Plantele mai viguroase pot produce cantități mai mari de struguri, dar calitatea acestora poate fi mai scăzută, cu ciorchini și boabe mai mici.

Calitățile strugurilor și efectele lor benefice asupra organismului
Strugurii sunt o sursă valoroasă de nutrienți, oferind organismului energie, vitamine, minerale și fibre. Valoarea energetică a 100 g de struguri este de 70 kcal, dublu față de cea a căpșunilor. Din acest motiv, strugurii sunt recomandați în curele de slăbire, deoarece ajută la menținerea siluetei, furnizând în același timp organismului toate substanțele necesare.
Strugurii sunt compuși în principal din apă (4/5) și hidrați de carbon, în special dextroză ușor asimilabilă și fructoză. De asemenea, strugurii conțin potasiu, magneziu, calciu, fier, fosfor, microelemente, substanțe minerale și vitamine.
Consumul de struguri are numeroase beneficii pentru sănătate, printre care:
Îmbunătățirea digestiei
Fibrele din pielița boabelor de struguri ajută la digestie și la funcționarea normală a intestinelor, având efect diuretic.
Reglarea nivelului de zahăr din sânge
Strugurii contribuie la reglarea nivelului de zahăr din sânge.
Reducerea nivelului de colesterol
Consumul de struguri poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol.
Prevenirea bolilor
Strugurii au un rol important în prevenirea și tratamentul tumorilor, infecțiilor virale și bacteriene.
Cura de struguri tip Merano, care constă în consumul a 1 kg de struguri pe zi timp de trei săptămâni, este o metodă populară de detoxifiere și de îmbunătățire a sănătății.
Utilizările frunzelor de viță-de-vie
Frunzele de viță-de-vie au multiple utilizări, atât în medicină, cât și în gastronomie.
- Tratarea bolilor venoase: Frunzele de viță-de-vie sunt utilizate în tratamentul bolilor venoase, cum ar fi varicele.
- Utilizări culinare: Frunzele de viță-de-vie sunt folosite atât proaspete, cât și conservate, ca bază pentru diverse mâncăruri, cum ar fi sarmalele, sau ca accesoriu picant.
Recoltarea frunzelor de viță-de-vie
Frunzele de viță-de-vie pentru utilizări medicinale sau culinare se recomandă a fi culese la începutul verii, când țesuturile sunt încă fragede. Frunzele pot fi folosite și pentru prepararea de ceaiuri.
Strugurii în bucătărie
Strugurii sunt delicioși consumați proaspeți, dar pot fi utilizați și într-o varietate de preparate culinare sau conservați pentru a fi savurați pe tot parcursul anului.
Strugurii se spală doar înainte de consum sau preparare, cu apă călduță. Boabele proaspete pot fi adăugate în salate de fructe, cereale, prăjituri sau chiar în mâncăruri sărate, cum ar fi fripturile, oferind un plus de aromă și savoare.
Stafidele sunt o metodă populară de conservare a strugurilor, fiind obținute din soiuri speciale fără sâmburi, cunoscute sub denumirea de "soiuri pentru stafide". Strugurii sunt lăsați să se supramatureze pe butuc, după care sunt recoltați și uscați.
Pentru a obține un must de calitate, cu un raport acid-zahăr echilibrat, strugurii trebuie să aibă un conținut optim de zahăr (minim 14 grade must). Înainte de presare, boabele se separă de pe ciorchine și se spală cu atenție. Din 10 kg de struguri se obțin aproximativ 6-7 litri de must.
Mustul sau sucul de struguri poate fi conservat prin încălzire la aproximativ 75°C, pentru a distruge mucegaiurile și bacteriile. Strugurii negri necesită o temperatură de 85°C timp de câteva minute înainte de stoarcere, pentru a elibera substanțele colorante. Conservarea mustului se poate face prin îmbuteliere la rece, urmată de pasteurizare prin încălzire în bain-marie. Mustul nepasteurizat se păstrează la frigider trei zile, deoarece începe să fermenteze și se transformă în vin.
Mustul poate fi conservat și prin congelare la -5°C, în recipiente de plastic.
Sucul de fructe obținut prin presare poate fi transformat într-un jeleu delicios, prin adăugarea unei cantități egale de zahăr și fierbere până la obținerea consistenței dorite. Pentru a reduce dulceața excesivă, se poate adăuga suc de lămâie.
Prin urmare, strugurii pot fi consumați proaspeți, transformați în stafide, must, suc sau jeleu, oferind o varietate de opțiuni culinare și de conservare.
