Este important de reținut o particularitate: migdalul fructifică predominant pe ramurile de rod (buchete de mai), care se formează pe lemnul mai vechi de un an, de unde necesitatea de a menține o structură bine aerisită și echilibrată.
Când și cum se realizează tăierea
Respectarea momentului optim și pregătirea corespunzătoare a uneltelor sunt esențiale pentru a proteja migdalul de boli și pentru a-i asigura o recuperare rapidă.
- Perioada optimă: Tăierea principală trebuie efectuată iarna târziu sau primăvara foarte devreme. Este crucial ca operațiunea să aibă loc în perioada de repaus vegetativ, dar înainte ca mugurii să se umfle.
- Precauție: Vă rugăm să evitați tăierile pe timp de îngheț. Tăieturile făcute la temperaturi negative se vindecă foarte greu și lasă lemnul vulnerabil la pătrunderea agenților patogeni.
- Instrumente: Asigurați-vă că utilizați instrumente adecvate, precum foarfece de mână, foarfece cu braț lung și fierăstraie, în funcție de grosimea ramurilor. Cel mai important este ca toate uneltele să fie curățate și dezinfectate (de exemplu, cu alcool) înainte și după utilizare, pentru a preveni transmiterea bolilor de la un pom la altul.
- Protecția rănilor: Pe tăieturile mari, cu un diametru de peste 2 cm, este obligatoriu să aplicați mastic special (cicatrizant). Această măsură protejează lemnul expus de infecții fungice sau bacteriene.
Tipuri de tăiere și obiective
Tăierea migdalului trebuie să fie adaptată vârstei arborelui și obiectivului dorit, fie că este vorba de formarea structurii, menținerea sănătății sau regenerarea capacității de rod.
- Obiectiv: Scopul principal este crearea unei structuri scheletice puternice, care să fie capabilă să susțină greutatea recoltei în anii următori.
- Forma preferată: Pentru migdal, cea mai eficientă formă de creștere este cea de vas deschis (sau tip cupă). Această formă permite luminii să pătrundă uniform în interiorul coroanei, ceea ce este vital pentru fructificare.
- Metoda: Se selectează 3-4 ramuri principale bine poziționate, care se extind în direcții diferite, pentru a forma baza scheletului arborelui, iar restul ramurilor se elimină.
- Sănătatea arborelui: Aceasta este tăierea anuală obișnuită, ce presupune eliminarea ramurilor uscate, bolnave, deteriorate sau a celor care cresc spre interior și care se pot freca de alte ramuri.
- Rărirea coroanei: Se realizează subțierea ramurilor prea dense, esențială pentru a permite luminii și aerului să circule uniform în toată coroana.
- Rejuvenare (tunderea buchetelor): Migdalul fructifică predominant pe ramurile de rod (buchete de mai). Scurtarea ușoară a acestor ramuri este necesară pentru a stimula creșterea și productivitatea lor pe termen lung, menținându-le tinere.
- Scop: Această tăiere este aplicată arborilor maturi sau bătrâni care au o producție scăzută și o coroană îmbătrânită, cu scopul de a restabili vigoarea și capacitatea de fructificare.
- Procedura: Implică scurtarea mai drastică a ramurilor mai vechi, ceea ce forțează arborele să dezvolte lemn nou, productiv.
Probleme specifice și sfaturi esențiale
Pentru a menține migdalul sănătos și productiv, este crucial să abordați proactiv anumite probleme specifice legate de tăiere și eliminarea bolilor.
- Atenție la infecții: Tăierea este o metodă excelentă de a elimina fizic lemnul infectat. Inspectați cu atenție ramurile și îndepărtați imediat orice ramură care prezintă semne de Monilioză (ramuri uscate, ofilite) sau de Ciuruire.
- Măsuri imediată: Este esențial să ardeți sau să îndepărtați din livadă toate ramurile tăiate. Dacă le lăsați pe sol, acestea pot deveni sursă de re-infecție.
- Problema: Migdalul, fiind adesea altoit, are tendința de a produce lăstari (drajonii) care cresc din rădăcină sau direct de sub punctul de altoire.
- Acțiune Imediată: Acești lăstari trebuie îndepărtați imediat. Tăiați-i cât mai aproape de sol sau chiar sub nivelul acestuia. Ei concurează cu arborele principal pentru apă și nutrienți, slăbindu-l și reducând producția.
- Controlul producției: Dacă un pom are o înflorire excesivă (ceea ce migdalul face adesea), o ușoară rărire manuală a florilor (sau, mai târziu, a fructelor tinere) poate fi benefică.
- Scopul: Această rărire previne supra-producția, care poate duce la ruperea ramurilor și la producerea de migdale mici, de calitate inferioară.
În concluzie, tăierea migdalului, realizată corect și la timp, este un act de sănătate și productivitate esențial, nu doar o simplă formalitate. Prin tăierea efectuată în repausul vegetativ, veți reuși să mențineți forma deschisă a coroanei, să asigurați o bună aerisire și să stimulați lemnul tânăr, care este cheia pentru o fructificare consistentă. Este vital să gestionați proactiv lăstarii de la rădăcină și să îndepărtați prompt ramurile infectate, reducând riscul de Monilioză.
