0 Listă favorite 0 Coşul meu
HORNBACH Militari Program de funcţionare
Strada Hornbach 1
077090 Domnesti, jud. Ilfov

comanda-militari@hornbach.com
+40 310805 - 281
lun. - sâm.: 08:00 - 21:00
dum.: 08:00 - 19:00
Aţi imprimat această informaţie în 28.03.2024 la ora 18:38. Vă rugăm să observaţi faptul că preţurile internaţionale şi reacţiile în termen scurt pot modifica în orice moment preţurile şi acestea pot diferi de documentul dumneavoastră imprimat. Vă mulțumim pentru înțelegere.
Sfaturi

Îngrijirea orhideelor

Îngrijirea orhideelor

Printre nenumăratele flori care ornează plantele Pământului, orhideele tropicale se numără, fără îndoială, printre cele mai frumoase. Prin urmare, nu este de mirare că orhideele sunt unele dintre cele mai îndrăgite plante de interior, cu o adevărată comunitate de fani în rândul iubitorilor de plante. Aici găsiți informații despre îngrijirea acestor plante sensibile.

La început a fost albina! Istoria orhideelor a început cu circa 80 de milioane de ani în urmă. Cercetătorii americani au tras această concluzie după ce au analizat o fosilă rară: o albină captivă într-o bucată de chihlimbar din miocen, pe spatele căreia era lipit un pachet de polen de orhidee.

Orhideele îi fascinează pe oameni de peste 2500 de ani, ca remediu și ca substanță afrodiziacă. Primele mărturii scrise despre orhidee datează din jurul anului 500 î.Ch., din China.
Filozoful chinez Confucius a scris despre parfumul plantei, folosind chiar ideograma »lán«, care înseamnă grație, iubire, puritate, eleganță și frumusețe.

În secolul al XVI-lea, în Europa au fost aduse primele orhidee din America de Sud. La mijlocul secolului al XVIII-lea a avut loc un boom al orhideelor, mai ales în rândul nobililor avuți. La finalul aceluiași secol, a început cultura profesională a orhideelor.

În prezent, familia orhideelor este cea mai mare familie de plante din lume, numărând cca. 40.000 de specii și aproximativ 70.000 de soiuri. În continuare se descoperă noi specii, iar anual numărul soiurilor cultivate crește cu câteva sute.

Ghidul nostru vă arată cum să îngrijiți optim aceste prințese din regatul plantelor.

Udarea orhideelor

udarea orhideelor

Calitatea apei este un aspect important pentru îngrijirea orhideelor. În locurile lor de creștere originare, orhideele trăiesc cu apă de ploaie. În apa de ploaie sunt dizolvate doar cantități foarte mici de săruri. În schimb, apa provenită din conductele noastre vine din ape subterane, care în funcție de regiune conțin săruri – denumite generic calcar – în cantități diferite. Mucegaiul este inamicul nr. 1 al orhideelor. Acesta poate provoca moartea plantei în câteva săptămâni.

Numeroase orhidee care sunt îngrijite pe pervazurile ferestrelor au parte de acest destin dintr-o singură cauză: sunt realmente înecate prin udatul în exces. Mult nu înseamnă întotdeauna și bun.

Unele orhidee provin din pădurea tropicală umedă, însă trăiesc de regulă pe copaci. Astfel încât se usucă repede după ploaie.

În cazul unui ghiveci de dimensiune medie este suficient să udați iarna o dată pe săptămână, iar vara de două ori pe săptămână. Cât de des are o orhidee nevoie de apă depinde de mărimea ghiveciului și de specia de orhidee.

Aici câteva trucuri cu privire la udat, pentru care orhideea dumneavoastră vă va mulțumi:

  • Dacă ridicați puțin orhideea și simțiți ghiveciul neobișnuit de ușor, a sosit momentul să o udați. Dacă ghiveciul este greu, mai puteți aștepta cu udatul.
  • Atunci când se află în perioada de creștere, orhideea are nevoie de mai multă apă. În schimb, când nu prezintă o creștere activă, udatul ar trebui limitat.
  • Atunci când udați orhideea, udați-o abundent. Apa în exces trebuie să iasă prin orificiile din partea de jos a ghiveciului.
Mulți specialiști în materie de orhidee recomandă scufundarea rădăcinilor plantei în apă, argumentând că în natură se întâmplă un proces similar.
  • Ghivecele în care se vând orhideele au, de regulă, găuri în partea de jos, prin care apa se poate scurge. Dacă planta este așezată într-o mască, atunci când o udați este cel mai bine să o scoateți. Apa în exces nu se adună astfel în mască, înecând orhideea.
  • Este util să așezați pe baza măștii un strat gros de 2-3 cm de argilă expandată sau pietriș. Apa care se scurge din ghiveci este preluată de acest strat. Excesul de apă este letal pentru orhidee!
  • Pentru udat, ideală este apa de ploaie curată. Hibrizii robuști de orhidee (încrucișările), ideali pentru începători, suportă însă și apă de la robinet, lăsată să stea.
  • Veți face orhideelor un mare serviciu dacă dedurizați apa mai întâi cu ajutorul unui filtru de apă.
  • Apa folosită la udat ar trebui să fie la temperatura camerei.
  • După udat, nu lăsați niciodată stropi de apă să rămână pe plantă, deoarece acest lucru conduce rapid la răspândirea ciupercilor, vizibile prin petele de pe frunze.

Orhideele trebuie udate de sus sau scufundate în apă?

Se recomandă scufundarea. Specialiștii argumentează această metodă prin prisma originii plantelor. Orhideele provin din pădurile tropicale. Numeroase specii sunt epifite, care trăiesc pe alte plante sau pe copaci. Deoarece nu se „înțeapă” în planta-gazdă, orhideele au nevoie de apă de ploaie.

Rădăcinile orhideelor trebuie să acționeze repede pentru ca în perioada de ploaie să se umple de apă, mai ales că ulterior au la dispoziție deseori mai puțină apă. Orhideele pot prelua într-un timp relativ scurt apa de care au nevoie în perioada următoare.

Metoda scufundării corespunde acestor condiții naturale ale orhideelor. Atunci când planta este așezată într-un vas cu apă, rădăcinile încep să absoarbă apă. După circa o jumătate de oră, planta poate fi scoasă din apă. După udare, rădăcinile inițial albicioase devin verzi și umede.

După operațiunea de scufundare este important ca apa să se poată scurge complet. Următoarea operațiune de scufundare este necesară abia după 1-2 săptămâni, când substratul de orhidee de la suprafață s-a uscat. Între timp, este suficient să pulverizați apă pe frunze și pe rădăcinile aeriene, pentru a imita umiditatea ridicată din pădurea tropicală.

Umiditatea corectă a aerului pentru orhidee

Orhideele pot prelua apă din aer cu ajutorul rădăcinilor lor aeriene. Umiditatea aerului este importantă pentru frunze, care în condițiile unei umidități ridicate evaporă mai puțină apă decât atunci când aerul este uscat. Dacă aerul este prea uscat, prin frunze se evaporă prea multă apă în mediul ambiant. Frunzele se usucă, deoarece nu primesc în schimb suficientă apă.

Însă și o umiditate a aerului prea ridicată poate cauza probleme. Într-un astfel de climat, ciupercile și bacteriile se înmulțesc cu mare rapiditate și pot dăuna plantei. De asemenea, în condițiile unei umidități a aerului ridicate, nu sunt posibile nici anumite procese metabolice în plantă.
Umiditatea aerului din apropierea plantei nu ar trebui să fie pe termen lung mai mică de 40 de procente și mai mare de 80 de procente.
Multe orhidee epifite provin din regiuni tropicale și subtropicale, în care umiditatea aerului este mai mare decât în spațiile de locuit din Europa Centrală chiar și în așa numitele „perioade uscate”.

Din acest motiv, atunci când aerul este prea uscat, aceste orhidee dau semne de stres, deoarece prin frunzele lor se evaporă prea multă apă, iar rădăcinile nu pot aduna atâta apă cât ar trebui.

Deoarece umiditatea ridicată a aerului activează ciupercile și bacteriile, întotdeauna trebuie asigurată o circulație suficientă a aerului. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui ventilator adaptat la spațiul de cultură, ce poate funcționa chiar și 24 de ore pe zi.

Umiditatea aerului se măsoară cu un higrometru. Acesta ar trebui agățat în apropierea plantelor. Higrometrul nu ar trebui stropit sau atins de apa pentru udat. Acest lucru falsifică imediat și masiv valorile.

O umiditate a aerului prea ridicată poate fi ușor redusă printr-o aerisire frecventă. Mai dificilă este ameliorarea valorilor prea scăzute ale umidității aerului.

Puteți apela la următoarele măsuri:

Pulverizare

Pulverizarea plantelor cu apă este un remediu rapid. Din cauza temperaturilor reduse și a deficitului de lumină, iarna există pericolul de mucegăire. Pulverizarea ar trebui să aibă loc numai înainte de prânz. Asigurați-vă că pulverizați apa într-o ceață fină.

Tăvi de apă

Așezați tăvi pline cu apă, de ex. umplute cu argilă expandată, pentru a mări suprafața. În acest fel, se poate elibera mai multă apă în mediul înconjurător. Tăvile ar trebui curățate periodic sau lăsate să se usuce rapid, pentru a inhiba răspândirea bacteriilor. Aceste tăvi cu apă susțin un microclimat favorabil, însă cresc doar în mică măsură umiditatea aerului.

Acvarii

Orhideele cu cerințe speciale la adresa umidității aerului se pot plasa foarte bine pe pervazul ferestrei, în acvarii deschise. Pe fundul lor ar trebui așezat un strat de argilă expandată de cca. 8 cm. Aceasta se îmbibă de apă, fără ca ghivecele să stea în apă. Apa se evaporă, formându-se astfel un microclimat umed. Acvariul nu ar trebui acoperit, pentru ca orhideele să aibă aer proaspăt. Acvariile cresc umiditatea aerului în apropierea orhideelor cu până la 20 la sută.

Umidificator electronic

O metodă deosebit de eficientă pentru creșterea umidității aerului este folosirea unor umidificatoare electronice. Foarte potrivite sunt modelele care pulverizează apa cu ajutorul ultrasunetelor, după care o distribuie în încăpere cu un ventilator.

Ce este umiditatea aerului?

Aerul care ne înconjoară conține întotdeauna o anumită cantitate de apă, denumită umiditatea aerului. Aceasta este indicată în procente. În aer se poate dizolva doar o anumită cantitate de apă. Când această limită este atinsă, vorbim de o umiditate relativă a aerului de 100 de procente. Dacă umiditatea relativă a aerului este numai 60 de procente, înseamnă că aerul ar mai putea prelua încă 40 de procente de apă.

Umiditatea aerului depinde de temperatură, deoarece la temperaturi mai ridicate, în aer se poate dizolva mai multă apă decât în condiții de temperatură mai scăzută. De aceea, iarna umiditatea aerului din locuințele noastre este deosebit de scăzută.

Din cauza temperaturilor scăzute, aerul rece care pătrunde în locuințe din exterior conține doar puțină apă. În încăperi, aerul este încălzit rapid de sistemele de încălzire. Aerul ar putea acum acumula mai multă apă, însă aceasta nu este disponibilă imediat, așa că umiditatea aerului scade.

Fertilizarea corectă a orhideelor

Orhideele sunt veritabili maeștri ai foametei, deoarece în coroanele copacilor din pădurile tropicale primesc, ce-i drept, mai multă lumină decât la sol, însă oferta de nutrienți este foarte modestă. Prin urmare, nu este o idee tocmai bună să administrați orhideelor un fertilizator în fiecare săptămână. Rădăcinile sunt foarte sensibile la săruri și vor muri în cazul unui exces de îngrășăminte.
Fertilizați orhideele atunci când sesizați creșterea de noi frunze sau lăstari. În perioadele în care orhideele nu cresc, puteți renunța la fertilizare.

Cum cele mai multe orhidee se află în perioada de creștere din primăvară și până toamna, în această perioadă ar trebui să administrați îngrășământ la interval de 2-4 săptămâni. În orice caz, în perioada dintre administrarea îngrășământului ar trebui să udați orhideele întotdeauna cu apă curată, pentru a clăti resturile de săruri. Pe perioada iernii se va administra mai puțin îngrășământ.

Cel mai potrivit este îngrășământul pentru orhidee. Îngrășământul pentru orhidee are o compoziție de nutrienți adaptată special la nevoile acestor plante și este mai diluat decât alte îngrășăminte. Nu depășiți niciodată concentrația indicată pe ambalaj. Mai degrabă este indicat să fertilizați cu jumătate din concentrație.

De ce nutrienți au nevoie orhideele?

  • Azot - pentru creșterea frunzelor și lăstarilor. Deficitul de azot poate fi recunoscut după frunzele mici și galbene, în timp ce excesul de azot este indicat de țesutul moale al plantei.
  • Fosfor- pentru creșterea rădăcinilor și a florilor. Deficitul de fosfor este indicat de colorarea în roșu a frunzelor, mai ales a părții posterioare.
  • Calciu- stimulează creșterea. Calciul asigură preluarea și valorificarea altor oligoelemente importante. În plus, stimulează diviziunea celulară și, prin urmare, creșterea rădăcinilor.
  • Potasiu- sporește rezistența plantei. Potasiul favorizează procesele metabolice ale plantei, ceea ce îi crește rezistența. Deficitul de potasiu poate cauza înmuierea țesuturilor plantei și chiar oprirea creșterii.
  • Magneziu- stimulează metabolismul. În caz de deficit, frunzele rămân de culoarea verde deschis.

Mutarea orhideelor într-un alt ghiveci

A sosit și acest moment! Ghiveciul a rămas mic. Ce este de făcut? Atunci când rădăcinile plantei ies din ghiveci este momentul să îl schimbați. Pentru cele mai multe orhidee, primăvara este perioada cea mai favorabilă pentru schimbatul ghiveciului.

Aici găsiți un mic ghid despre schimbarea ghiveciului la orhidee.

  • 
				mutarea orhideelor 1

    Mai întâi udați bine plantele și administrați un fertilizator ușor, deoarece după ce schimbați ghiveciul niciuna dintre acestea nu mai este atât de simplă. Pregătiți-vă toate lucrurile de care aveți nevoie (ghiveci nou din plastic, foarfecă ascuțită, substrat pentru orhidee, argilă expandată).

  • 
				mutarea orhideelor 2

    Pe cât posibil, dezinfectați foarfeca și pulverizați apă pe substrat. Scoateți acum planta din ghiveci. Apăsați ghiveciul din toate părțile, pentru ca rădăcinile să se desprindă. Desprindeți substratul vechi, scuturând rădăcinile. Eventual desfaceți cu atenție rădăcinile, pentru a îndepărta substratul.

  • 
				mutarea orhideelor 3

    Bucățile de scoarță care nu se desprind vor rămâne pe rădăcini, pentru a nu le deteriora. Poate fi util să spălați resturile de substrat sub jet de apă călâie. Controlați dacă rădăcinile nu prezintă dăunători și eventual lăsați-le câteva ore într-o baie de apă. Dăunătorii se sufocă. Tăiați rădăcinile putrezite sau moarte.

  • 
				mutarea orhideelor 4

    Nu scurtați rădăcinile sănătoase. Așezați în ghiveciul nou un strat subțire de drenaj de argilă expandată sau de biluțe de polistiren. Așezați apoi planta în ghiveci, cu o mișcare ușor rotativă.

  • 
				mutarea orhideelor 5

    Planta ar trebui orientată astfel încât lăstarii noi să fie cât mai distanțați față de marginea vasului. Turnați substratul nou. După circa 5 zile, puteți uda planta. Frunzele pot fi însă stropite în fiecare zi. Administrați din nou îngrășământ abia după 3-4 săptămâni.

Calendarul îngrijirii orhideelor

Ianuarie

  • Pe fondul întunericului și al temperaturilor reduse, în această lună, cele mai multe orhidee sunt în repaus sau înfloresc. Prin urmare, puteți administra îngrășământ cel mult o dată pe lună, iar cantitatea de apă trebuie adaptată la temperaturile reduse și la tipul de orhidee.
  • Orhideele cu perioadă de repaus deosebit de pregnantă (de ex. Dendrobium nobile) nu se udă și nici nu se fertilizează. În această perioadă cu lumină puțină, evitați să pulverizați apă pe orhidee, deoarece se poate forma cu ușurință mucegai. Prin urmare, se recomandă creșterea umidității aerului cu ajutorul tăvilor cu apă puse pe pervaz sau al umidificatoarelor.
  • În ciuda temperaturilor reduse, nu trebuie să renunțați la aerisitul periodic. În caz contrar, ciupercile și bacteriile se pot răspândi cu ușurință. În această lună deosebit de friguroasă, trebuie monitorizate exact temperaturile din apropierea orhideelor.

Februarie

  • Perioada principală de înflorire a orhideelor continuă și în această lună. Luna februarie nu se diferențiază din punct de vedere climatic prea mult de ianuarie, astfel încât măsurile descrise sunt valabile și pentru această lună.
  • La finalul lunii, soarele începe să-și recapete puterile, zilele devin mai lungi, iar unele orhidee onorează noile condiții prin începerea creșterii. În acest caz, sporiți lent cantitatea de apă și de îngrășământ.
  • Vremea frumoasă ar trebui folosită pentru aerisit, care reprezintă cea mai bună protecție împotriva bacteriilor, ciupercilor și altor dăunători.
  • Apa pentru udat ar trebui să aibă cel puțin temperatura ambientală. Plantele primesc bine și apa călduță.
  • Orhideele care au început creșterea deja în timpul iernii pot fi mutate în alt ghiveci deja la finalul lunii.

Martie

  • Pentru cele mai multe orhidee începe perioada de creștere care se traduce și printr-un necesar mai mare de nutrienți.
  • Creșteți lent cantitatea de apă de udat și administrați îngrășământ în concentrație slabă la interval de 2-3 săptămâni.
  • Orhideele care nu au floare, dar care continuă să crească, pot fi acum mutate în alt ghiveci.
  • Creșterea este ușor de văzut la rădăcini. La începutul primăverii se recomandă obișnuirea lentă a orhideelor la soare și evitarea expunerii la soarele direct.
  • Orhideele sunt slăbite în urma iernii sărace în lumină, motiv pentru care sunt foarte sensibile la acarieni și la insecte, care absorb seva plantelor ce redevin active primăvara.
  • Este și momentul de a despărți puii crescuți de planta mamă (de ex. la Phalaenopsis) și a-i planta într-un ghiveci.
  • În general, posesorii de orhidee au mult de lucru primăvara.

Aprilie

  • Speciile de orhidee care înfloresc primăvara sunt acum în plină floare, în timp ce alte orhidee cresc puternic. Atunci când lăstarii anuali ai acestor orhidee au ajuns la cca. 1/4 din lăstarii vechi, aceștia pot fi plantați în alt ghiveci. Creșterea rădăcinilor este și în acest caz decisivă pentru succes.
  • Planta trebuie bine udată cu o zi înainte, iar după mutarea în alt ghiveci se oprește udatul timp de 3-5 zile, pentru ca rădăcinile să nu fie afectate de mucegai.
  • Toate orhideele pot fi stropite ușor în perioada prânzului.
  • Orhideele sensibile la lumina soarelui, cum ar fi Phalaenopsis, trebuie neapărat protejate de soarele de prânz.
  • Nu mutați orhideele în fiecare săptămână într-un alt loc. Puteți însă muta plantele cam de două ori într-un an.
  • În perioada de creștere, puteți administra și mai mult îngrășământ. În cazul orhideelor deosebit de sensibile la săruri, chiar și îngrășământul pentru orhidee trebuie dozat doar la jumătate din cantitatea indicată pe ambalaj.

Mai

  • După iarnă, multor orhidee le este deja dor să stea în aer liber. Le puteți așeza pe un balcon luminos sau în grădină, într-un loc protejat (de ex. într-un pom fructifer). Ideal este un loc care oferă orhideelor umiditate.
  • Doar soiurile indicate în continuare trebuie ținute în casă și nu au voie să fie cultivate afară: Aerangis, Angraecum, Bulbophyllum, Dendrobium phalaenopsis, Doritis, Dracula, Paphiopedilum (doar soiurile pătate), Phalaenopsis.
  • Și, în luna mai, ar trebui să vă gândiți să acomodați plantele treptat la soarele de dimineață sau de seară, în caz contrar orhideele pot avea arsuri.

Iunie și iulie

În aceste luni, se impun cele trei măsuri importante de îngrijire:

  • aerisirea
  • udatul
  • fertilizarea
  • În lunile iunie și iulie, în timpul zilei poate fi foarte cald pentru orhidee, motiv pentru care ar trebui să aerisiți intensiv. Orhideele cultivate în sere reci, cum ar fi Coelogyne cristata, ar trebui așezate într-un loc răcoros (grădină sau dormitor), însă aerul proaspăt este un factor de sănătate important și pentru toate celelalte orhidee.
  • Plantele așezate afară trebuie controlate de afide, melci, păduchi țestoși și alți dăunători care se numără printre principalii inamici din această perioadă. Orhideele care stau pe pervaz trebuie controlate de acarieni, tripși și păduchi țestoși.
  • Toate orhideele au acum nevoie de multă apă, care însă trebuie să se scurgă. Fertilizarea trebuie să aibă loc, de asemenea, regulat.
  • Pe timpul verii, plantele pot fi stropite ușor o dată pe zi. Perioada cea mai bună a zilei este dimineața, deoarece în perioada prânzului pot apărea ușor arsuri la nivelul frunzelor. Din acest motiv, protejați întotdeauna orhideele de soarele direct.

August

  • Vara este în toi și aduce cele mai călduroase zile din întregul an. Dacă nu puteți cultiva orhideele în aer liber, ar trebui să le lăsați cât mai des (incl. noaptea) să stea la fereastra deschisă. Unele specii, cum ar fi Odontoglossum, se opresc din creștere atunci când temperatura este prea ridicată.
  • Udați și fertilizați plantele abundent, la fel ca în cele două luni precedente.
  • Orhideele așezate afară trebuie protejate de furtunile frecvente, pentru a se evita deteriorarea plantelor.
  • În general, lunile de vară sunt mai degrabă sărace în flori.

Septembrie

  • Deoarece nopțile devin tot mai reci, la mijlocul lunii a sosit momentul să aduceți orhideele sensibile înapoi în seră sau pe pervazurile ferestrelor. Orhideele care se îngrijesc la temperaturi reduse (de ex. multe soiuri de Masdevallia, Dendrobium nobile) pot rămâne întreaga lună în aer liber, cu condiția ca nopțile să nu fie ger.
  • Înainte de a aduce orhideele înapoi în casă, controlați dacă frunzele și rădăcinile plantelor nu prezintă dăunători. Mulți dăunători care trăiesc în pământul din ghiveci ies la iveală atunci când udați planta. Dacă găsiți dăunători, tratați planta în mod corespunzător. Nu așezați orhideea afectată prea aproape de alte surate, pentru a nu le „infecta”.
  • Orhideele iubitoare de soare, cum ar fi Vanda sau Cattleya, se pot bucura din plin de soare începând cu mijlocul lunii septembrie, deoarece la aceste specii arsurile sunt improbabile.
  • Începutul toamnei este o ocazie bună pentru a muta unele orhidee în alt ghiveci. Perioada fără flori a trecut, iar odată cu scăderea temperaturilor, unele specii încep să înflorească.
  • La cele mai multe orhidee, cantitatea de îngrășământ și de apă trebuie reduse încă de la începutul lunii.
  • Orhideele cu o fază de repaus pronunțată, de ex. Dendrobium nobile, nu ar mai trebui deloc fertilizate după încheierea perioadei de creștere.

Octombrie

  • Orhideele care preferă temperaturile mai reduse trebuie aduse în casă cel târziu la final de octombrie.
  • Din cauza pregătirii pentru perioada de înflorire, precum și a luminii tot mai puține, se poate întâmpla ca frunze mai bătrâne să se îngălbenească și să cadă.
  • Cine și-a protejat orhideele pe perioada verii de radiația solară prea puternică poate expune liniștit plantele la soarele direct începând cu finalul lunii octombrie.
  • Prin cele 1-2 mutări pe an, deficitul de lumină al anotimpurilor reci poate fi compensat.
  • Adaptați udatul și fertilizarea la temperaturile în scădere.

Noiembrie

  • Multe orhidee intră acum în perioada de repaus. Cantitatea de apă și de îngrășământ trebuie redusă și mai mult în cazul orhideelor aflate în repaus. Cu cât orhideea prezintă o creștere mai redusă, cu atât are nevoie de mai puțină apă și îngrășământ.
  • Orhideele care nu au perioadă de repaus (de ex. Phalaenopsis) ar trebui să stea într-un loc cald, unde, bineînțeles, au nevoie și de mai multă apă.
  • La începutul perioadei de încălzire creșteți umiditatea aerului și fiți atenți la acarieni. În puținele zile însorite profitați de ocazie și aerisiți bine.
  • Luna aceasta este propice pentru înlocuirea argilei expandate, plivirea buruienilor și efectuarea unor lucrări de curățenie.
  • Pentru a folosi optim puțina lumină din următoarele luni, ar trebui să spălați și geamurile.
  • Dacă nu există motive urgente (de ex. dăunători în ghiveci), așteptați însă până la primăvară pentru a muta plantele în alte ghivece.

Decembrie

  • În luna decembrie, multe orhidee mulțumesc celor care le îngrijesc printr-o bogăție de flori. Este însă și luna cea mai problematică din punct de vedere a luminii. Mai cu seamă orhideele doritoare de lumină ar trebui să stea acum în plină lumină.
  • În cazul deficitului de lumină, unele orhidee leapădă bobocii înainte de a se deschide. Remediul în acest caz este un loc cu lumină multă naturală sau artificială.
  • Plantele aflate în perioada de repaus trebuie udate și fertilizate puțin. Controlați acum mai ales umiditatea aerului, care poate fi sporită cu un umidificator sau cu tăvi pline cu apă.

Sfaturi speciale pentru îngrijirea anumitor specii de orhidee

Specie Locație Udare/Îngrășământ Inflorescenţă
Cymbidium Amplasare într-un loc cu multă lumină, însă fără soare direct. Udați abundent în perioada de creștere, iar iarna în funcție de temperatură (nu lăsați însă niciodată substratul să se usuce). În perioada de creștere, fertilizați la interval de 14 zile, iar iarna la 4-6 săptămâni. Toamna până primăvara
Oncidium Loc cu foarte multă lumină, însă fără soare direct (fereastră luminoasă la est sau la vest). Udați abundent, evitând însă apa în exces. În timpul perioadei de creștere, administrați îngrășământ la fiecare a treia udare; iarna doar 3 trei ori în total. În funcție de specie, primăvara, vara, toamna sau iarna.
Vanda Un loc cu foarte multă lumină. Din august și până în iunie, se poate și expunere la soare direct. În lunile de vară, umbriți puțin. Poate fi ținută și afară. Pulverizare o dată pe zi și o dată pe săptămână scufundare a rădăcinilor în baie de apă Pe perioada verii, fertilizați la interval de 1-2 săptămâni, iar iarna la 3-4 săptămâni. Minim primăvara și toamna (hibrizii pe parcursul întregului an).
Vuylstekeara Loc luminos, fără soare direct Pe perioada verii, udați și pulverizați cu măsură. Iarna lăsați substratul să se usuce între udări. Fertilizați de 1-2 ori pe lună. Toamna și iarna
Phalaenopsis Amplasare într-un loc cu multă lumină, însă fără soare direct! Poate sta și la o fereastră de nord. Nu se recomandă mutarea afară. Udați regulat, fără a lăsa substratul să se usuce complet. Evitați apa în exces. Fertilizați moderat pe parcursul întregului an. Toamna până primăvara
Dendrobium Loc cu multă lumină, însă fără soare direct de amiază. Udați abundent în perioada de creștere; fără apă în exces. Iarna nu udați aproape deloc. În perioada de creștere, fertilizați la fiecare al treilea udat, iar iarna deloc. Iarna până primăvara
Zygopetalum (orhideea parfumată) Pe tot parcursul anului într-un loc luminos, fără lumină directă a soarelui! Din cauza nevoii reduse de lumină, poate fi așezată la o fereastră de est sau vest sau la o fereastră de nord luminoasă. Poate sta afară în perioada iunie-septembrie (semi-umbră). Mențineți substratul permanent umed, însă evitați apa în exces. În perioada de creștere, fertilizați la interval de 14 zile. Cele mai multe specii înfloresc toamna și iarna.
Miltonia Loc cu multă lumină, însă fără soare direct. (fereastră de est sau vest). Udați regulat, fără a lăsa substratul să se usuce complet. Evitați apa în exces. Fertilizați la interval de 3-4 săptămâni (cantitate dublă decât cea indicată), iar iarna nu fertilizați deloc. Primăvara și toamna
Paphiopedilum (Papucul doamnei) În funcție de specie: cu frunze pătate și specii cu multe flori: loc la lumină, însă fără soare direct.
Specii cu frunze verzi: umbră (fereastră de nord)
Udați abundent și lăsați substratul să se scurgă (nu are voie să se usuce complet). Fertilizați pe tot parcursul anului; vara la fiecare al treilea udat, iarna o dată pe lună. Toamna și primăvara

Bolile orhideelor și dăunători

Dacă puteți răspunde cu „Da” la următoarele întrebări, este improbabil ca orhideele dumneavoastră să fie bolnave sau atacate de dăunători:

  • Tija de inflorescență este tipică pentru plantă (verticală, atârnătoare), fără rupturi sau îndoituri?
  • Toate florile au o mărime uniformă, petalele sunt dispuse corect, în număr corect și fără deformări?
  • Frunze puternice, cu colorit uniform, neșifonate sau cu deformări cu aspect nesănătos?
  • Fără dungi, pete maro sau galbene neregulate?
  • Pseudo-bulbi noi la fel de mari sau mai mari decât bulbii mai vechi?
  • Bractee verzi și sănătoase sau, dacă au murit, fără dăunători sau semne de dăunători?
  • Rădăcini argintii, lucioase în perioada de creștere activă, cu vârfuri verzi?
  • Balotul de rădăcini bine dezvoltat, substratul nu este descompus și nu prezintă miros de mucegai?

Câteva puncte se potrivesc la planta dumneavoastră? Poate ați făcut o greșeală în îngrijirea plantei sau aceasta, pur și simplu, s-a îmbolnăvit.

În continuare, vă puteți informa despre boli, dăunători de origine animală și cele mai frecvente greșeli de îngrijire, precum și efectele acestora.

Boli provocate de bacterii, ciuperci și viruși

Cea mai frecventă cauză pentru problemele cu bacterii, ciuperci și viruși este infectarea prin insectele dăunătoare, vătămarea plantei sau lucrul cu unelte nesterile, în combinație cu condiții de îngrijire neoptime.

Condițiile de cultură optime reprezintă cea mai bună protecție împotriva acestui tip de îmbolnăviri. După ce planta este atacată, deseori nu există remediu.

Viroze

Plantele sănătoase pot fi purtătoare de viruși, fără a prezenta un semn exterior (la fel ca virusul de răceală la oameni). Împotriva virușilor nu există remedii cunoscute. Plantele trebuie distruse. Planta bolnavă nu se compostează, ci se aruncă împreună cu gunoiul menajer, pentru a nu răspândi boala.

Boli fungice

Motivul răspândirii sunt cultura prea umedă, circulația aerului și aerul proaspăt insuficient.

Remedii: În cazul infestării limitate local, îndepărtați părțile plantei care sunt afectate, folosiți un fungicid și îmbunătățiți condițiile de cultură.

Bacterioze

Apar întotdeauna atunci când pe frunze sau la axilele frunzelor apa stă timp mai îndelungat. Țesutul este buretos și sticlos și, în general, se colorează în negru-maroniu.

Dăunători de origine animală

Dăunătorii de origine animală se încadrează în trei grupe:

  • Grupa 1: Izopodele, lepismele și nematodele trăiesc în și din substratul plantelor, fără a dăuna plantei propriu-zis. Se combat ținând planta puțin mai uscată și colectând dăunătorii.
  • Grupa 2: Melci și alți dăunători se hrănesc cu părți ale plantelor sau cu plante întregi. Cel mai bun remediu: prevenția și colectarea.
  • Grupa 3: Dăunătorii care absorb seva provoacă daunele cele mai mari. Printre aceștia se numără mai ales afidele. Acestea se înmulțesc rapid și pot produce daune majore.
Remediu: Insecticide și stropirea plantelor. Păduchilor țestoși le place cel mai mult să stea pe dosul frunzelor. Cel mai bine este să tamponați zonele afectate cu un bețigaș de urechi îmbibat cu ulei alimentar. Acesta sufocă afidele. În niciun caz nu răzuiți cu degetul, pentru că astfel afidele tinere și ouăle se răspândesc pe întreaga frunză!

Greșeli de cultivare a orhideelor și semnele acestora

Lumină

  • Prea multă lumină: frunzele devin de un galben palid sau maro-roșcat (pigmenți de protecție), ”arsuri solare” (suprafețe moarte, maro).
  • Prea puțină lumină: frunze verde închis, întreaga plantă este vlăguită, fără putere, deseori creștere deformată.
Temperatura
  • Prea frig: lipsa creșterii sau creștere prea redusă, lăstarii sau frunzele noi rămân mici, nu face flori.
  • Prea cald: frunzele sunt fără vlagă, uneori de un verde palid, creștere defectuoasă.
Apă
  • Prea puțină: frunzele sunt uscate și veștejite, uneori apare o creștere a frunzelor tip acordeon, balotul de rădăcini prea ușor și prea uscat.
  • Prea multă: rădăcinile sunt deteriorate, substratul este descompus și miroase a mucegai, frunzele sunt veștede și căzute.
Fertilizare
  • Prea puțină: creștere slabă a plantei, culoare nesănătoasă a frunzelor, fără flori.
  • Prea multă: daune la rădăcini, din această cauză, deseori frunze veștede, căzute, vârful frunzelor maro.
Umiditatea aerului
  • Prea redusă: frunzele cresc „ca un acordeon”, frunzele și bulbii prezintă deformații de creștere, bracteele sunt lipite, lăstar blocat, stropi lipicioși la marginile și pe tijele frunzelor.
  • Prea ridicată: frunze veștejite, fără putere, frecvent pete pe frunze și bulbi din cauza infecției fungice.

Teme care v-ar mai putea interesa

În sus