
Izolarea fațadei
O fațadă neizolată termic este responsabilă pentru pierderi masive de energie, irosind până la 35% din căldura unei clădiri vechi. Montarea unui sistem termoizolant exterior stopează risipa energetică, stabilizează climatul interior și protejează structura de rezistență împotriva degradării.

Avantajele majore ale termoizolării exterioare
- Economii financiare: Instalarea unui sistem compozit termoizolant (termosistem / ETICS) diminuează consumul de combustibil sau electricitate pentru încălzire cu procente semnificative.
- Confort termic bivalent: Menține pereții calzi pe timp de iarnă și blochează canicula în timpul verii, asigurând o temperatură ambientală constantă.
- Protecția structurală: Împiedică pătrunderea înghețului în zidărie și elimină șocurile termice care provoacă fisuri în timp.
- Prevenirea igrasiei: Pereții calzi reduc riscul de apariție a condensului și a mucegaiului în ungherele camerelor.

Un sistem compozit de izolare termică exterioară este alcătuit din trei straturi tehnice perfect compatibile:
- Stratul izolator: Plăci din polistiren expandat (EPS), extrudat (XPS) sau vată bazaltică/plăci din fibră de lemn.
- Stratul de armare: Mortar adeziv specific în care se înglobează o plasă din fibră de sticlă rezistentă la alcani.
- Acoperirea decorativă: Amorsă și tencuială decorativă structurată (silicatică, siliconică sau acrilică).

Atenție la reglementări
Materialele izolante folosite pentru clădirile de locuit trebuie să respecte standardele de siguranță la incendiu, încadrându-se în clasa de reacție la foc corespunzătoare (de exemplu, clasa B1 - ignifug sau A1/A2 - incombustibil în cazul vatei minerale).
Calitatea execuției depinde direct de starea peretelui. Substratul trebuie să fie plan, uscat, curat și să aibă capacitate portantă.
- Zidărie nouă: Nu necesită pregătiri speciale; montajul profilelor poate începe direct după uscarea mortarului de îmbinare.
- Tencuială veche: Verificați zonele care sună a gol. Îndepărtați tencuiala friabilă, reparați denivelările mai mari de 10 mm și spălați fațada cu presiune.
- Amorsarea: Suprafețele prăfoase, care absorb puternic apa, se tratează obligatoriu cu un grund de adâncime (penetrant).
Ghid de montaj pas cu pas
Fixarea profilului de soclu
Stabiliți cota de pornire cu o nivelă laser. Fixați profilele de aluminiu adaptate la grosimea izolației folosind dibluri de bătăi (la fiecare 30 cm), utilizând distanțiere pentru preluarea denivelărilor.
Aplicarea adezivului
Se aplică mortarul adeziv pe plăcile de polistiren utilizând metoda „în cordon perimetral și puncte” (3 puncte în mijloc). Suprafața acoperită cu adeziv trebuie să fie de minimum 40% după presarea pe perete.
Important: Nu introduceți adeziv între rosturile plăcilor, pentru a evita crearea de punți termice.
Dispunerea plăcilor pe fațadă
Montați plăcile de jos în sus, cu țesere (în formă de満 zidărie/eșalonat), lăsând un decalaj de minimum 25 cm între îmbinări. La colțurile ferestrelor și ușilor, decupați plăcile în formă de „L” pentru a preveni apariția fisurilor ulterioare.
Umplerea golurilor inevitabile
Spațiile dintre plăci mai mari de 5 mm se umplu cu fâșii înguste din același material izolant. Golurile mai mici se sigilează cu spumă poliuretanică cu expansiune redusă, destinată termosistemelor.
Dibluirea mecanică suplimentară
După minimum 3 zile de la lipire (timpul necesar uscării adezivului), ancorați plăcile mecanic cu dibluri speciale (cu cui de plastic sau metalic), folosind între 6 și 12 prinderi pe metru pătrat, în funcție de înălțimea clădirii și expunerea la vânt.
Etanșarea elementelor de tâmplărie
Aplicați benzi autoadezive de etanșare (profile de racord cu plasă) pe ramele ferestrelor și ușilor. Rosturile de la nivelul pervazurilor metalice se etanșează cu chituri elastice sau bandă expandabilă pentru a bloca infiltrațiile de apă.











