Tehnologia de condensare se traduce printr-un consum mai mic de gaz și o eficiență energetică mai ridicată, aspecte care se reflectă direct în costuri mai reduse pentru întreținerea locuinței. În același timp, centralele în condensație sunt compacte, fiabile și adaptabile atât pentru apartamente, cât și pentru case.
Mai departe vom vorbi despre modul în care funcționează o centrală în condensație, ce avantaje oferă și cum puteți identifica varianta potrivită pentru locuința dumneavoastră.
Rezumat:
- O centrală în condensație recuperează căldura latentă din vaporii de apă și atinge un randament de până la 109%, față de 78–85% la modelele clasice.
- Consumul de gaz scade cu 15–25%, ceea ce aduce economii anuale semnificative și amortizarea investiției în 3–5 ani.
- Instalarea corectă și întreținerea periodică de către specialiști ISCIR sunt esențiale pentru siguranță, durabilitate și eficiență pe termen lung.
Ce este o centrală termică în condensație și cum diferă de modelele clasice?
Ce înseamnă centrala prin condensare? Spre deosebire de modelele clasice, care evacuează direct gazele arse și pierd căldura conținută în acestea, centralele în condensație recuperează energia termică ascunsă în vaporii de apă rezultați în urma arderii gazului.
Atunci când vaporii de apă din gazele de ardere sunt răciți și condensează, se eliberează o cantitate suplimentară de căldură. Această energie, care în mod normal ar fi pierdută, este transferată în agentul termic al instalației. Astfel, aproape toată energia produsă de combustibil este valorificată, iar randamentul centralei depășește 100% pe baza puterii calorifice inferioare a gazului.
Pentru a susține acest proces, centralele în condensație au componente special proiectate. Schimbătorul principal de căldură este realizat din materiale rezistente la coroziune, precum oțelul inoxidabil sau aliajele de aluminiu, pentru a face față condensului acid rezultat. În plus, există un schimbător secundar pentru prepararea apei calde menajere, o pompă de evacuare a condensului și sisteme de control electronic care optimizează arderea și consumul de gaz.
Centralele în condensație funcționează cel mai eficient în clădirile moderne, bine izolate termic, unde instalațiile de încălzire sunt dimensionate pentru temperaturi joase (calorifere supradimensionate sau încălzire prin pardoseală). În aceste condiții, apa care revine în centrală are sub 55°C, ceea ce favorizează procesul de condensare și permite economii semnificative la consumul de gaz. Ele pot fi montate atât în apartamente, cât și în case, fiind o soluție viabilă pentru cei care urmăresc eficiență ridicată și costuri de exploatare reduse.
Cum funcționează o centrală termică în condensație?
Funcționarea unei centrale în condensație se diferențiază de cea a unui model convențional prin faptul că utilizează nu doar căldura obținută prin arderea gazului, ci și energia recuperată din vaporii de apă existenți în gazele arse. Astfel, se valorifică o parte din energie care, la o centrală clasică, s-ar pierde odată cu evacuarea gazelor în atmosferă.
- Arderea gazului - combustibilul (gaz natural sau GPL) este ars într-o cameră specială, rezultând gaze fierbinți.
- Transferul de căldură primar - gazele arse trec printr-un schimbător de căldură unde încălzesc agentul termic care circulă către radiatoare sau încălzirea în pardoseală.
- Condensarea vaporilor - gazele sunt răcite suplimentar într-o zonă dedicată; vaporii de apă condensează, eliberând căldură latentă care este din nou transferată în instalație.
Recuperarea are loc în două trepte:
- mai întâi, gazele transmit căldură direct apei prin schimbătorul primar;
- apoi, în faza de condensare, vaporii de apă se transformă în lichid și eliberează energie latentă.
Această energie suplimentară ridică randamentul global al centralei cu aproximativ 15–20% comparativ cu un model convențional, ceea ce se reflectă în consum redus de combustibil.
Schimbătorul de căldură este componenta principală a centralei în condensație. El este proiectat pentru:
- transfer eficient de căldură, prin suprafețe mari de contact și flux optimizat al gazelor;
- rezistență la coroziune, fiind fabricat din oțel inoxidabil sau aliaje speciale, pentru a suporta aciditatea condensului;
- durabilitate pe termen lung, asigurând menținerea randamentului ridicat chiar și după ani de utilizare.
Datorită acestui element, centrala în condensație transformă aproape toată energia conținută în gaz în agent termic util, cu pierderi minime.
Centrala termică în condensație vs. centrala clasică
Diferențele dintre o centrală în condensație și una clasică apar în primul rând la nivel de eficiență. O centrală convențională are un randament cuprins între 78–85%, pentru că gazele arse sunt evacuate direct în atmosferă, iar căldura conținută în vapori se pierde. În schimb, o centrală în condensație ajunge la un randament de 98–99%, recuperând energia latentă din acești vapori și transformând-o în agent termic util. Cu alte cuvinte, ceea ce într-un sistem clasic se pierde, într-un sistem modern se valorifică.
Această diferență de eficiență se reflectă direct în costurile de exploatare. Centralele clasice consumă mai mult gaz și duc la facturi mai mari, în timp ce modelele în condensație pot reduce consumul cu 15–25%, în funcție de izolația locuinței și tipul instalației de încălzire. Chiar dacă investiția inițială este mai mare, economiile realizate permit amortizarea costurilor în aproximativ 3–5 ani.
Impactul asupra mediului este un alt aspect important. Centralele convenționale generează emisii mai ridicate de CO₂ și noxe, pe când centralele în condensație respectă normele actuale de mediu, emit substanțial mai puține gaze poluante și pot fi integrate cu surse regenerabile, cum ar fi panourile solare.
La capitolul confort și fiabilitate, diferențele sunt la fel de clare. Centralele clasice sunt mai zgomotoase și au o durată de viață mai scurtă, pe când cele în condensație funcționează silențios, folosesc materiale rezistente la coroziune (inox, aliaje speciale) și au o durată de utilizare mai lungă. Singura cerință suplimentară pentru modelele moderne este existența unui sistem de evacuare a apei rezultate din procesul de condensare.
Eficiența și avantajele centralei în condensație
Eficiența este principalul motiv pentru care centralele în condensație au înlocuit treptat modelele convenționale. Spre deosebire de acestea, care evacuează direct gazele arse și pierd căldura conținută în vapori, centralele moderne valorifică energia rămasă prin procesul de condensare. Cu alte cuvinte, o parte importantă din căldura care ar fi fost irosită este recuperată și utilizată pentru încălzirea agentului termic.
O centrală în condensație pe gaz poate atinge un randament de până la 109%, comparativ cu 85% la o centrală clasică. Diferența provine din recuperarea căldurii latente din vaporii de apă. Pentru a obține această eficiență maximă, temperatura apei de retur trebuie să fie menținută sub 55°C, condiție îndeplinită în special în instalațiile cu încălzire prin pardoseală sau cu radiatoare dimensionate corespunzător.
Beneficiile se văd imediat în costurile de exploatare. În funcție de suprafața locuinței și de gradul de izolație, consumul de gaz poate scădea cu 15–25%, ceea ce înseamnă economii anuale între 300 și 800 de lei pentru o casă de aproximativ 100 m². Pe durata de viață a unei centrale moderne, estimată la 15 ani, aceste economii pot depăși 10.000 de lei, acoperind diferența de preț față de o centrală convențională.
Un alt avantaj major îl reprezintă impactul redus asupra mediului. Prin ardere optimizată și condensarea vaporilor, emisiile de CO₂ scad cu 15–25%, ceea ce echivalează cu o reducere de aproximativ 500–800 kg de CO₂ pe an pentru o locuință obișnuită. În plus, nivelul oxizilor de azot și al altor poluanți este mult mai mic, ceea ce contribuie la un aer mai curat și la respectarea standardelor europene de mediu.
Temperatura optimă pentru centrala în condensație
Setarea corectă a temperaturii este esențială pentru ca o centrală în condensație să funcționeze eficient și să asigure confortul dorit. Iată câteva aspecte importante:
- Temperatura de retur - centrala în condensație atinge randamentul maxim atunci când apa care se întoarce în instalație are sub 55°C. Sub acest prag, procesul de condensare se produce constant, iar energia latentă este valorificată.
- Temperatura de tur - apa trimisă spre calorifere trebuie reglată între 45 și 65°C, în funcție de vreme și de tipul instalației. Centralele moderne pot ajusta automat aceste valori pentru a optimiza consumul de gaz.
- Încălzirea prin pardoseală - este soluția ideală pentru centralele în condensație, deoarece funcționează eficient la temperaturi scăzute, de 35–45°C, menținând centrala permanent în regim de condensare.
- Încălzirea cu radiatoare - necesită temperaturi mai ridicate, de 55–70°C. Chiar dacă randamentul scade comparativ cu pardoseala, eficiența rămâne superioară față de centralele convenționale.
- Apa caldă menajeră - se setează, de regulă, între 50 și 60°C. O temperatură mai mare afectează eficiența, în timp ce una prea scăzută poate reduce confortul.
Pentru ce tip de locuință se potrivește o centrală în condensație de 24 kW?
O centrală în condensație de 24 kW este considerată alegerea standard pentru locuințele rezidențiale, deoarece oferă suficientă putere pentru a acoperi atât încălzirea, cât și necesarul de apă caldă menajeră. În practică, acest tip de centrală este recomandat pentru locuințe cu suprafețe cuprinse între 80 și 150 m², însă într-o casă sau un apartament modern, bine izolat, poate acoperi chiar și până la 180 m².
Determinarea corectă a necesarului de putere nu se face doar după suprafață.
Se folosește formula: Putere (kW) = Suprafața (m²) × Coeficient de izolație × ΔT / 1000, unde:
→ coeficientul de izolație variază între 40–60 W/m² pentru clădiri eficiente energetic și 60–80 W/m² pentru clădiri cu pierderi mari de căldură.
În plus, factori precum înălțimea camerelor, numărul și calitatea ferestrelor sau orientarea imobilului influențează direct dimensionarea centralei, motiv pentru care consultarea unui specialist rămâne cea mai sigură soluție.
Există și alternative care merită luate în calcul:
→ Pentru apartamente mici, sub 60 m², o centrală de 18–20 kW poate fi mai economică și suficientă.
→ Pentru case mari, de peste 200 m², se recomandă centrale mai puternice, de 28–35 kW, sau chiar instalarea a două unități independente. De aceea, o soluție modernă este centrala cu modulare automată a puterii, care adaptează consumul de gaz în funcție de necesitățile reale ale locuinței, menținând eficiența la nivel optim.

În ce situații sunt recomandate centralele termice pe gaz fără condensație?
Deși producția centralelor pe gaz fără condensare a fost interzisă în Uniunea Europeană din 2015, ele se mai întâlnesc încă în multe locuințe. În anumite situații excepționale, înlocuirea unei centrale vechi cu un model similar sau repararea acesteia poate fi o soluție temporară.
Centralele fără condensare se deosebesc de modelele moderne prin construcția mai simplă. Ele dispun de un singur schimbător de căldură, prin care gazele de ardere cedează o parte din energie, după care sunt evacuate direct în atmosferă. Spre deosebire de acestea, centralele în condensație au un schimbător suplimentar, unde vaporii de apă condensează și eliberează căldura latentă, valorificată pentru încălzire. Rezultatul este o diferență semnificativă de randament: 78–85% pentru o centrală clasică, comparativ cu 98–109% pentru o centrală în condensație.
Există totuși situații în care o centrală convențională poate fi luată în calcul. Dacă bugetul este foarte limitat, dacă înlocuirea trebuie făcută rapid, fără modificări ale coșului de evacuare, sau dacă locuința este utilizată ocazional, atunci repararea centralei existente sau montarea unui model second-hand pot fi soluții acceptabile pe termen scurt.
Dezavantajele nu sunt însă de neglijat. Randamentul mai mic duce la facturi mai mari, emisiile de CO₂ și oxizi de azot sunt semnificativ mai ridicate, iar durata de viață este mai scurtă. În plus, aceste centrale nu mai respectă reglementările europene actuale și nu se mai comercializează pe piața oficială. Pe termen lung, costurile suplimentare de exploatare vor depăși diferența de investiție într-o centrală modernă, ceea ce face ca alegerea logică pentru o locuință permanentă să fie întotdeauna centrala în condensație.
Instalarea și întreținerea centralei cu condensație
Pentru ca o centrală în condensație să funcționeze la parametri optimi și să aibă o durată de viață cât mai lungă, este imperativ ca instalarea și întreținerea să fie făcute de specialiști autorizați. Iată ce trebuie avut în vedere:
La instalare:
→ Folosiți un sistem de evacuare a gazelor arse realizat din materiale rezistente la aciditatea condensului (inox sau polipropilenă specială).
→ Asigurați evacuarea apei rezultate prin condensare în canalizare, conform normelor de mediu.
→ Montați centrala într-un spațiu accesibil pentru revizii, bine ventilat și protejat de îngheț.
→ Respectați toate cerințele legale și tehnice, altfel există riscul pierderii garanției.

La întreținere:
→ Programați revizia anuală ISCIR, obligatorie prin lege și necesară pentru siguranță.
→ Verificai arderea, emisiile poluante și sistemele de siguranță ale aparatului de încălzire.
→ Curățați schimbătoarele de căldură cel puțin o dată pe an pentru a preveni depunerile.
→ Schimbați sau curățați filtrele din instalație conform recomandărilor producătorului.
Pentru prelungirea duratei de viață a centralei în condensație:
→ Monitorizați presiunea instalației și completați apa când este nevoie.
→ Verificați periodic pompa de condens și funcționarea acesteia.
→ Folosiți inhibitori de coroziune pentru a proteja țevile și componentele metalice.
→ Setați corect temperaturile de funcționare, evitând pornirile și opririle frecvente.
În concluzie, o centrală în condensație bine aleasă, instalată corect și întreținută regulat, aduce eficiență crescută, costuri reduse și mai multă durabilitate decât modelele clasice. Pentru a beneficia de aceste avantaje, nu lăsați detaliile tehnice la voia întâmplării.
La achiziție și instalare, cereți întotdeauna un calcul termic profesional și aveți grijă ca reviziile să fie programate preventiv. Numai astfel maximizați investiția și evitați surprize neplăcute!