Toate plantele de cactus sunt suculente, dar nu toate suculentele sunt cactuși
Suculentele sunt plante care s-au adaptat admirabil în patria lor, pe pantele golașe de munte și zonele semi-uscate și uscate ale planetei noastre. Suculentele depozitează apă și nutrienți în frunzele lor cărnoase, tulpini și rădăcini.
Ele înfruntă astfel temperaturile extreme, perioadele secetoase și fluctuațiile mari de temperatură. De aici le provine numele de „suculente”, derivat din termenul latinesc suculentus = suculent.
Datorită capacității lor mari de depozitare și a consumului redus de apă, suculentele supraviețuiesc în condiții climatice extreme. În acest fel, ele pot coloniza locuri în care alte plante nu au șanse. Toate plantele de cactus sunt suculente, dar nu toate suculentele sunt cactuși.
Suculentele formează superfamilia acestor plante și se caracterizează prin capacitatea lor de a reține apa. În principiu, distingem „cactuși” și „alte suculente”.
Caracteristica principală a cactușilor este dată de spinii lor care cresc din aureole asemănătoare cu pernițele. Celelalte suculente nu au aceste aureole, de aceea ele nu au țepi.
Cactușii sunt originari din America, iar celelalte suculente provin din regiunile uscate ale Africii.
Celelalte suculente se deosebesc în funcție de locul în care se depozitează apa:
- Suculentele cu frunze precum agavele au în frunzele respective țesuturi care stochează apa. Acest lucru împiedică supraîncălzirea frunzelor pentru ca acestea să nu se usuce.
- Suculentele cu tulpină se confundă ușor cu cactușii. Acestea păstrează apa în trunchiurile lor groase, cu nervuri, fiind astfel bine pregătite să înfrunte secetele îndelungate. Reprezentanți ai acestei grupe sunt, de exemplu, cei din specia Euphorbia.
- Comparativ, există puține suculente rădăcinoase, cum ar fi măcrișul-iepurelui. Țesutul lor, care depozitează apa, se află sub pământ, în rădăcini.
Subgrupa cactușilor se evidențiază cel mai mult printre suculente.Numele lor provine din termenul grecesc „kaktos”, care înseamnă spin sau țeapă. În trecut, se considera că frumusețile deșertului sunt rude ale plantelor asemănătoare ciulinilor, până când s-a descoperit că acestea reprezintă cea mai diversă și bogată familie a suculentelor: „Cactaceae”.
Spinii sunt caracteristici cactușilor. Conform teoriei evoluționiste, aceștia s-au dezvoltat din frunze în cursul evoluției pentru a se adapta la căldură. Spinii facilitează absorbția apei din roua de dimineață și din ceață și protejează planta împotriva razelor puternice ale soarelui și evaporării apei depozitate. Părul pufos cu aspect inofensiv sau țepii lungi, amenințători, sunt foarte potriviți pentru apărarea împotriva prădătorilor sau pentru a captiva privitorul cu formele lor diverse de creștere.
Inițial, cactușii erau răspândiți doar pe continentul american. Aici se întindeau din sudul Canadei până în Țara de Foc. Doar cactusul-vâsc a ajuns până în Caraibe și mai departe, în Africa.
Îngrijirea corectă a cactușilor și suculentelor
Originea cactușilor și suculentelor oferă precizări despre preferințele lor în privința amplasării și îngrijirii. Aceste plante sunt adaptate condițiilor climatice extreme: vreme călduroasă până la caniculară, perioade de uscăciune sau soluri acide, sărace în nutrienți. Există totuși câteva sfaturi de îngrijire pentru care plantele dumneavoastră vă vor mulțumi.
Amplasarea corectă
Suculentele au nevoie de multă lumină, dar nu ar trebui să fie expuse soarelui înțepător de amiază. Temperaturile ideale sunt cuprinse între 15 și 23 °C – și pe timp de iarnă. Altele preferă răcoarea din lunile reci (cca. 10 °C). Majoritatea speciilor de suculente rezistă la fluctuații mari de temperatură, uneori chiar la îngheț nocturn.
Pe timpul verii, puteți așeza acești maeștri ai supraviețuirii în aer liber, pe balcon sau pe terasă. Ar trebui să le asigurați o scurtă perioadă de aclimatizare la semi-umbră, ca să se poată obișnui cu lumina de intensitate mare și să nu fie arse imediat de soare.
În locuință ar trebui să asigurați aer proaspăt plantelor dumneavoastră, dar să nu le expuneți curentului.
Solul potrivit
Ca plante de deșert și semi-deșert, suculentele și cactușii se pretează solurilor nisipoase și sărace în nutrienți. Prin urmare, ele ar trebui să fie neapărat plantate în substrat special pentru cactuşi.
Botaniștii brandului de calitate FloraSelf au dezvoltat un substrat special pentru cactuși care este perfect adaptat nevoilor suculentelor și cactușilor: acesta este format din sol mai afânat și nisip, permițând astfel infiltrarea optimă a apei. Acesta mai conține puțin calcar și azot, la fel ca solurile de deșert.
Pentru a evita băltirea apei, vasul ar trebui să aibă cel puțin un orificiu de scurgere. În plus, pentru ca orificiile de scurgere să nu se înfunde, puteți așeza la baza vasului bucăți de ceramică sau silice.
Sfat: înmulțirea cactușilor și suculentelor
Suculentele pot fi înmulțite cu succes. Ele formează în mod regulat așa-numiții butași. Pur și simplu, puteți separa acești lăstari și puteți să-i plantați în substratul pentru cactuși. În prealabil, lăsați suprafața tăiată să se usuce puțin. Adesea este suficientă o singură frunză. Astfel, nu mai aveți nevoie decât de lumină, puțină apă și răbdare până când vor prinde rădăcini.
Cum udăm corect cactușii și suculentele?
Pentru udare ar trebui să utilizați apă cu conținut redus de calcar și sare, apa de ploaie fiind cea mai potrivită. Suculentele înmagazinează apă în frunzele lor cărnoase sau în tulpină. Pentru a evita înecarea sau putrezirea din cauza băltirii apei, ar trebui să udați doar atunci când substratul este uscat. Pentru siguranță, puteți efectua testul de cântărire: ridicați planta. Dacă este ușoară, poate fi udată. Țineți seama de cerințele diferite de apă în faza de creștere și de repaus. Evitați umezirea cu apă a corpului plantei pentru ca acesta să nu se păteze. Cu excepția cazului în care aerul este foarte uscat, planta poate fi stropită prin pulverizare. Aceasta imită ceața naturală sau roua care se depune pe plantă în natură.
Fertilizarea corectă
Pentru un aport corespunzător de nutrienți, utilizați întotdeauna îngrășământ special pentru suculente sau cactuși, niciodată îngrășământ universal. Îngrășământul pentru cactuși FloraSelf le asigură plantelor dumneavoastră o combinație de nutrienți echilibrată, adaptată tipului de plante. Acesta conține puțin azot, dar mult potasiu, și susține astfel rezistența la secetă și toleranța la frig a florilor de deșert în timpul hibernării. Acest lucru asigură o creștere sănătoasă.
Ar trebui să fertilizați doar cactuși și suculente aflate în faza de creștere și cu mare atenție, pentru a nu deteriora rădăcinile fibroase și delicate.
Puteți fertiliza suculente cu creștere rapidă o dată pe lună, dar nu pe uscăciune sau pe soare puternic. Apoi ar trebui să le mențineți umede aproximativ 3 zile.
Replantarea cactușilor și suculentelor
La fiecare 2 - 3 ani ar trebui să replantați suculentele, deoarece substratul își pierde structura. Astfel, cea mai bună perioadă a anului este primăvara când plantele se trezesc din hibernare.
- În primul rând: nu uitați de mănuși! Lăsați rădăcinile să se usuce cel puțin 3 până la 4 ore. În cazul cactușilor, noul vas trebuie să aibă aceeași dimensiune sau cu doar 1-2 cm mai mare decât cel vechi. Adăugați neapărat din nou bucăți de ceramică sau silice ca drenaj, pentru a evita băltirea apei. Utilizați substrat special pentru cactuși, neteziți pământul și apăsați-l foarte ușor. Dacă plantați la o adâncime prea mare, gâtul rădăcinii poate putrezi. Totuși, dacă plantați prea sus, astfel încât o parte din rădăcină să stea în aer, rădăcina se poate ofili. Cactușii-coloană și speciile cățărătoare de suculente necesită un suport. Important: udați doar după 7 zile. Evitați curentul. Folosiți îngrășământ pentru cactuși abia după 4 săptămâni de la replantare, deoarece substratul de cactus este deja fertilizat.
Sfat
Pentru a putea îndepărta cactușii din vasul vechi fără a deteriora rădăcinile, pur și simplu nu udați timp de câteva zile înainte de replantare!
Alegerea corectă a ghiveciului de plante
La alegerea ghiveciului de plante ar trebui să luați în considerare tipul sistemului radicular:
- Rădăcinile plate sunt rădăcini fibroase subțiri, ușor de plantat în tăvi plate. Majoritatea cactușilor au acest sistem radicular. (de ex. Cereus, Gymnocalycium)
- Rădăcinile de tip sfeclă au nevoie de vase suficient de mari și adânci. (de ex. Sulcorebutia, Ariocarpus, Opuntia)
- Rădăcinile aeriene atârnă în exteriorul vasului. Pentru aceste plante sunt potrivite ghivecele suspendate. (de ex. Rhipsalis sau Hylocereus)
Sfat
În cazul cactușilor solitari asigurați bețișoare și suporturi! Desigur, se pot planta și mai multe plante într-un singur vas. Straturile etajate, terasele de plante sau bolurile neobișnuite pun plantele în scenă în mod admirabil.
Identificarea dăunătorilor și bolilor
Este recomandabil ca periodic să efectuați o examinare atentă. Dacă identificați la timp dăunătorii, veți putea preveni într-un stadiu incipient bolile sau deteriorarea mai gravă a plantelor.
Mare parte a bolilor plantelor pot fi evitate cu o îngrijire corespunzătoare. Erorile frecvente de îngrijire sunt:
- Lipsa de nutrienți în faza de creștere, lumină prea redusă, ceea ce reprezintă un pericol în special în faza de creștere a plantei, substrat prea umed, ceea ce duce la băltirea apei amplasare într-un loc prea cald în timpul iernii, prea puțin aer proaspăt, curent
Dăunătorii, cum ar fi păduchii, pot fi colectați și, alternativ, introduceți în pământ benzi galbene lipicioase contra musculițelor Sciaride. Dacă este necesar, pur și simplu eliminați părțile afectate ale plantei.
Important:
- Separați plantele infestate, astfel încât celelalte plante din proximitate să nu se contamineze. Nu introduceți în compost părțile infestate ale plantelor, ci în deșeurile menajere (risc de contaminare pentru alte plante). Dacă altfel nu ajută, puteți elimina dăunătorii cu un pesticid. În cazul infestării cu virusuri, din păcate, nu există nicio speranță.
| Aspectul bolii | Cauze posibile | |
|---|---|---|
|
| |
| Mici insecte în substrat | ||
| Rădăcini cu îngroșare cartilaginoasă și proeminențe bulbare | ||
| Rădăcinile se desprind, colorație roșu aprins a firelor principale | ||
| Zone brune putrezite care provin de la baza plantei | ||
| Zone putrezite, întunecate, ușor scufundate, acoperite cu mucegai gri | ||
| Părți ale plantei cu pete decolorate, din ce în ce mai multe țesuturi se ofilesc. | ||
Ajutor! Suculentele mele se înalță
Suculentele dumneavoastră fac lucruri ciudate, ca de exemplu, după câteva săptămâni în interior, în loc să stea culcate pe pământ, încep să crească abrupt. Tulpina devine astfel din ce în ce mai șubredă. Vi se pare cunoscut? Am învățat că suculentele au nevoie de puțină apă. În schimb, ele necesită cu atât mai multă lumină!
Dacă nu obțin suficientă, se întind către sursa de lumină. Prin urmare, ele cresc în înălțime, nu se dezvoltă pe lățime. Asigurați-vă, așadar, că suculentele dumneavoastră se află lângă o fereastră orientată spre sud. Dacă suculentele dumneavoastră sunt deja înălțate, le puteți readuce la sol. În acest scop, tăiați vârful și lăsați să se usuce locul secțiunii. După câteva săptămâni, de acolo se pot forma rădăcini fine.
Conviețuirea și decorarea cu suculente și cactuși
Kokodama: în armonie cu natura
Frumusețea botanică: „Kokedama” își are originea în Japonia, mai precis în tehnica bonsaiului japonez, la care plantele sunt prelucrate în sfere de mușchi. De aici provine și numele, o combinație dintre cuvintele japoneze „koke = mușchi” și „dama = sferă”. Se înlocuiește mușchiul cu nucă de cocos și rezultă „Kokodama” – o bilă realizată manual sau un ghiveci făcut manual din fibre naturale de nucă de cocos.
Kokodama sunt...
- 99 % naturale din fibre de nucă de cocos, 100 % biodegradabile. realizate manual, fiecare Kokodama este unicat. se atârnă sau se așază pe un suport. o modalitate de a aduce echilibrul natural în casa dumneavoastră. perfectă și pentru iubitorii de plante fără talent la grădinărit. sigilate în interior cu un strat protector, astfel încât apa să nu poată pătrunde.
Utilizarea suculentelor
Fructele de cactus conțin mult calciu, potasiu, proteine, vitamina B și multă umiditate. Chiar și aztecii consumau cactuși. Și în prezent, multe suculente sunt dulciuri populare, de ex. cactusul arici din Mexic. Lăstarii tineri ai cactusului Opuntia pot fi utilizați în salate sau alături de legume. În Mexic, din cactuși se produc și piepteni, ace sau materiale de construcție.
În medicină, cactușii sunt apreciați pentru proprietățile lor vindecătoare. Aceștia întăresc inima, ajută la tulburările circulatorii sau la problemele intestinale și au un efect antibacterian și antiinflamator. Multe suculente, cum ar fi aloe vera, sunt utilizate în creme și alte produse cosmetice, datorită proprietăților lor hidratante și vindecătoare.
