0 Listă favorite 0 Coşul meu
HORNBACH Militari Program de funcţionare
Strada Hornbach 1
077090 Domnesti, jud. Ilfov

comanda-militari@hornbach.com
+40 310805 - 281
lun. - sâm.: 08:00 - 21:00
dum.: 08:00 - 19:00
Aţi imprimat această informaţie în 19.03.2024 la ora 04:05. Vă rugăm să observaţi faptul că preţurile internaţionale şi reacţiile în termen scurt pot modifica în orice moment preţurile şi acestea pot diferi de documentul dumneavoastră imprimat. Vă mulțumim pentru înțelegere.
Sfaturi

Semănarea și creșterea răsadurilor

Semănarea și creșterea răsadurilor

Nimic nu ne relevă mai bine originea vieții decât atunci când urmărim creșterea unei plante. Fiecare roșie, ardei sau castravete își au originea într-o mică încolțire care reușește să străpungă scoarța pământului. Cultivați-vă propriile plante și veți avea deplin control asupra întregului proces de producție. Astfel, veți avea pe masă numai ceea ce dumneavoastră înșivă ați semănat, îngrijit și recoltat.

De ce să începem propria cultură a plantelor?

Cultivarea propriilor plante este în trend fiindcă rezultatele sunt benefice: puteți cultiva soiuri speciale, vă protejați portofelul și veți avea plante deosebit de rezistente.

Mai mult, veți trăi o experiență extraordinară: lăsaţi să vi se prelingă printre degete pământ bine mirositor şi afânat de grădină, acoperiţi o sămânţă, iar după o vreme puteţi observa cum o mică plăntuţă își croieşte drum către lumina zilei. Cu timpul, spre mândria dumneavoastră, ea va deveni o plantă mare pe care o veți admira în grădină în toată splendoarea ei. Și în final cel mai bun lucru – atunci când vă oferă și o masă excelentă.

de ce sa incepem propria cultura a plantelor

Diferite metode de semănat

În principal, se deosebesc două metode de însămânțare: însămânțarea directă în solul din grădină și cultivarea prealabilă în casă (seră), la care procedura este foarte diferită. Vă vom explica exact cum să procedați, în așa fel încât să vă bucurați de o recoltă bogată și flori splendide!

Semănare directă

semanare directa

Multe plante sunt potrivite pentru semănatul direct – în special speciile plantelor robuste din Europa Centrală sau cu climat similar.

Puteți semăna direct următoarele tipuri de legume: spanacul, sfecla pentru frunze, ridichiile şi hreanul, morcovii, fasolea, mazărea, ceapa, fetica, feniculul şi ridichiile roşii.

Dintre plantele cu flori puteți cultiva în grădină direct, printre altele, gălbenele, macul de California, floarea-soarelui și ochiul-boului. În privința ierburilor aromatice, mărarul este cel adecvat.

Culturile mai târzii de salate și crucifere, precum şi ierburile aromatice semănate mai târziu se însămânțează, de asemenea, direct în grădină, deoarece efortul este mai redus decât în cazul cultivării răsadurilor în tăvi alveolare.

Pregătirea este decisivă:

  • Înainte de semănat, îndepărtați toate plantele din strat care sunt în creștere. În special buruienile rădăcinoase trebuie eliminate în întregime și temeinic.
  • Cu 2-4 săptămâni înainte de semănat, o fertilizare organică, un biostimulator sau o porţie de compost nu dăunează. În acest scop, amestecați temeinic solul de grădină existent cu aceste materiale noi.
  • Înainte de semănat, solul trebuie să fie afânat şi pe cât posibil fără pietre.
De ce aveți nevoie pentru semănarea directă:

Material Unelte
Semințe de calitate superioară Sapa de grădină
Etichete pentru plante, pentru fiecare rând şi fiecare strat Greblă
Opțional: folie geotextilă pentru grădină Opțional: răsadniță sau răsadniţă înaltă cu capac

Există două modalităţi de a distribui seminţele în sol:

Semănatul pe rânduri

Această metodă de semănat este utilă pentru majoritatea legumelor.

Avantaje: Plantele se găsesc la o distanță optimă una de cealaltă și veți putea recunoaște mai bine buruienile.

Dezavantaje: Volumul de muncă este mai mare decât la semănatul pe suprafaţă întinsă.

  • Începeți prin măsurarea distanței optime dintre rânduri cu ajutorul unui metru de tâmplărie sau unui metru de croitorie. Marcați apoi rândul respectiv cu o etichetă inscripționată.
  • În continuare, în funcţie de soi, se trasează pe sol şanţuri cu o adâncime de cca. 1-3 cm. Puteţi folosi în acest scop coada unei unelte de grădină sau a unei sape mici de grădină. Dacă solul este mai afânat, puteți folosi și un băț pe care să-l apăsați pe pământ.
  • Împrăştiaţi seminţele în şanţ la distanță corespunzătoare şi acoperiţi-le apoi cu pământ. Distanţa dintre seminţele individuale ar trebui să se orienteze după mărimea viitoare a plantei şi este indicată pe ambalaj, la fel ca și adâncimea optimă a șanțului și distanța adecvată dintre rânduri.

semanatul pe randuri

Sfat

Pentru semințele mai vechi sau deja deschise, vă recomandăm să presărați semințele la densitate mai mare. Deoarece acestea nu mai garantează germinarea pot eventual apărea goluri în strat sau va trebui să răriți plantele, lucru care nu le este prielnic:

semanare la densitate mare

Sfat

Menținerea distanței corecte între semințe nu este atât de ușoară, în special în cazul semințelor fine. Încercaţi cu benzile pentru semințe. Acolo semințele sunt deja aplicate la distanța corectă:

benzi pentru seminte

Semănarea pe suprafaţă întinsă

Gălbenelele, ochiul-boului şi mai ales amestecurile de flori se seamănă pe suprafață întinsă. Puteți încerca, de asemenea, această metodă pentru fetică și spanac.

Avantaje: Efortul redus și stratul asigură caracterul mai apropiat de natură, ceea ce constituie un avantaj mai ales la combinațiile de flori de câmp.

Dezavantaje: Veți recunoaște mai greu buruienile iar distanța optimă este mai dificil de întreținut.

  • În cazul acestei metode, împrăștiați seminţele peste întregul strat în cantitate generoasă.
  • Țineți cont de faptul că seminţele nu ar trebui să fie prea înghesuite pentru a nu împiedica creșterea lor. De regulă, seminţele ar trebui să se găsească la o distanţă de două lăţimi de deget una de alta. Puteți amesteca semințele cu puțin nisip sau vermiculit, ceea ce vă face mai ușor să le răspândiți.
  • Greblați puțin semințele în sol, astfel încât acestea să nu dispară și să nu se usuce ușor.
  • Udaţi cu atenţie, pentru ca semințele să nu fie îndepărtate de un jet prea puternic.

semanare pe suprafete intinse

Creşterea răsadurilor

Acum lucrurile devin ceva mai solicitante. Unele soiuri de plante trebuie semănate în ghivece sau în tăviţe amplasate pe pervazul ferestrei, în sere sau, ceva mai târziu, în răsadniţe și, în funcţie de soi, răsadurile se replantează apoi în grădină, începând cu luna aprilie sau după mijlocul lunii mai. Acestea sunt, de obicei, sensibile la îngheț, cel puțin în prima fază de vegetație sau necesită temperaturi mai ridicate pentru a germina.

cresterea rasadurilor

Plante leguminoase cu o perioadă de dezvoltare mai lungă

Acestea sunt, de exemplu, ardeiul gras și ardeiul iute, vinetele, anghinarea și roșiile. Înainte de replantare, ele au nevoie de cel puțin 2 luni de precultură. Plantele sensibile la îngheț, pe care urmează să le plantaţi în grădină sau în sere neîncălzite, ar trebui semănate în tăviţe alveolare pentru răsaduri, ideal la început sau la mijloc de martie, iar seminţele lăsate să germineze la o temperatură ambiantă de circa 20 - 25 °C.

După ce au apărut primele frunze adevărate, replantaţi răsadurile în ghivece mai mari. Dacă aveți o seră încălzită, aveți posibilitatea să începeți să semănați în ianuarie sau februarie.

Plante leguminoase cu creștere rapidă

Dovleceii, castraveții și pepenii cresc repede. Prin urmare, semănatul în cursul lunii aprilie este suficient. Aşezaţi câte 1-2 seminţe la o adâncime de 3 cm în ghivece nu foarte mici şi lăsaţi-le la germinat la circa 20°C. În cazul în care germinează ambele seminţe, îndepărtaţi plăntuţa mai firavă. Ca fericit proprietar al unei sere încălzite, ați putea începe să semănați și mai timpuriu, deoarece veți putea planta răsadurile mai devreme în sol.

Florile de vară

Dintre ele puteți cultiva, de ex. lobelia, gura-leului, gălbenele, creasta-cocoșului, petunii și cârciumărese încă din februarie sau martie în casă sau în sera încălzită. Este posibil, de asemenea, să le împrăștiați în solul grădinii abia în luna mai – dar apoi vor înflori doar de la sfârșitul verii până la primul îngheț.

Ierburi aromatice

Pentru multe ierburi aromatice, vă recomandăm și creșterea răsadurilor la cald, astfel încât să puteți începe recoltarea relativ devreme. Majoritatea ierburilor aromatice necesită temperaturi ale germenilor de peste 20 °C. Semănați-le în tăvițe alveolare cu 2 semințe pe celulă, cu excepția busuiocului și arpagicului, la care împrăștiați în jur de 10 semințe în ghivece ceva mai mari cu pământ de cultură sau de ierburi aromatice.

Plante leguminoase mai rezistente

Dacă nu doriți să așteptați până la începutul verii cu recolta de salate, conopidă, varză albă sau roşie, ori sfeclă pentru frunze, se recomandă semănatul în lunile februarie-martie în casă, în ghivece mici sau în tăviţe alveolare. Temperatura de germinare este însă mai mică, în funcţie de specie, între 10°C şi 20°C. Răsadurile de legume se transplantează apoi în grădină în lunile martie şi aprilie. Puteţi cultiva vara în ghivece şi generaţii mai târzii. Acest lucru prezintă avantajul că plantele ajung în straturile din grădină ca răsaduri mai mari, având astfel faţă de buruieni un avantaj la start. În plus, puteţi recunoaşte mai lesne care sunt plantele de cultură dorite şi care sunt buruienile.

detalii semanat seminte

Semănarea plantelor pas cu pas

Pentru semănat, puteți folosi, de exemplu, următoarele:

 tot ce aveti nevoie pentru semanare
Arată produsele +

Acum să începem:

  • 
				umpleti tavita de semanat

    1. Umpleţi tăviţa de semănat cu pământ şi inscripţionaţi-o

    Înainte de semănare, asiguraţi-vă că substratul este la temperatura camerei şi că prezintă o structură aerată, uşor umezită. Substratul de semănat prea uscat trebuie umezit uşor cu un pulverizator (însă niciodată udat în mod exagerat!)

    Umpleţi tăviţa de semănat sau ghiveciul în proporţie de circa 2/3 cu pământ şi apăsaţi uşor. Inscripţionaţi cel mai bine imediat fiecare ghiveci sau tăviţă alveolară cu etichete pentru plante (indicaţi specia, soiul şi data la care aţi semănat).

  • 
				semanarea

    2. Semănarea

    Distribuiţi acum seminţele în mod uniform şi nu foarte înghesuite. De regulă, aceasta înseamnă 1-3 semințe pe o tăviță alveolară. Seminţele care germinează la lumină (semințe fine) trebuie apăsate în substrat. În funcţie de cultură, puteţi, de asemenea, să cerneţi pe deasupra 0,5-3 cm de pământ pentru semănat, apoi apăsați ușor pământul.

    În cazul seminţelor mai mari, de ex. de castravete sau de dovleac, puteți să faceţi o gaură în substrat cu bețigașul de repicare, introduceţi sămânţa şi acoperiți la loc gaura cu ajutorul bețigașului.
    Vă puteți orienta după următoarea regulă de bază: acoperiți semințele cu pământ la aproximativ de 3 ori grosimea semințelor.

  • 
				udarea semintelor

    3. Udaţi seminţele şi menţineţi substratul umed

    Udaţi acum ghiveciul sau tăviţa alveolară cu mare grijă cu o stropitoare mică sau stropiţi bine cu un pulverizator. Menţineţi apoi substratul permanent umed. Reuşiţi acest lucru cel mai bine într-o seră de cameră sau dacă acoperiţi tăviţele cu o folie de plastic. În acest fel musculițele dăunătoare nu vor intra în pământ.

    Aerisiţi ghivecele minimum o dată pe zi, pentru a nu se forma ciuperci pe sol sau mucegaiuri! În afară de aceasta, pe cât posibil, menţineţi permanent temperatura optimă de germinare.

  • 
				germinarea plantelor

    4. După germinare, îngrijiţi plantele

    După ce majoritatea plantelor au germinat, îndepărtaţi folia de plastic sau capacul. Puteţi aşeza acum ghivecele şi tăviţele într-un loc mai răcoros (circa 15°C), astfel încât plantele să rămână în formă compactă. Asiguraţi-vă că tinerele plăntuţe au parte de suficientă lumină.

    Cel târziu după ce răsadurile au format pe lângă cotiledoane şi primele frunze „adevărate”, acestea ar trebui mutate în ghivece sau în tăvi mai mari („repicare”).

  • 
				repicarea plantelor tinere

    5. Repicarea plantelor tinere

    O treabă complicată, deoarece plantele tinere subțiri se îndoaie foarte ușor. Prin urmare, nu vă grăbiți și procedați după cum urmează:

    1. Extrageţi plăntuţa cu grijă din desişul de plante, cu ajutorul unui beţigaş de repicat sau unui cuțit pentru unt. În niciun caz nu trebuie să trageţi cu putere de aceasta!
    2. Aşezaţi puţin plăntuţa alături.
    3. Faceţi o găurică cu beţigaşul pentru repicat.
    4. Aşezaţi plăntuţa în gaură (rădăcinile trebuie să fie complet acoperite de pământ).
    5. Acoperiţi din nou gaura cu pământ cu ajutorul beţigaşului şi apăsaţi apoi uşor substratul.

Sfat

Dacă creşteţi răsaduri pe pervaz, închideţi obligatoriu caloriferul aflat dedesubt! În plus, se recomandă să asiguraţi un iluminat artificial cu becuri alb neutru (tub fluorescent sau LED). Deoarece lumina prea mică și temperaturile prea ridicate determină plantele să se înalțe prea mult și să se răsucească.

Călirea şi protejarea răsadurilor

  • Obişnuiţi plăntuţele treptat cu mediul exterior, aşezându-le afară timp de câteva ore în zilele călduroase (de la 10°C). La început, tinerele plante suportă radiaţia solară directă numai un timp foarte scurt, însă cu timpul se obişnuiesc cu o expunere mai îndelungată.

  • Puteți replanta răsadurile de salată, sfeclă pentru frunze și crucifere în grădina de legume începând cu luna aprilie, dacă se așteaptă doar îngheț ușor. Pentru siguranţă, protejaţi-le totuşi cu o folie geotextilă. Aceasta ţine la distanţă dăunătorii precum păduchii-de-pământ şi accelerează creşterea. Acest lucru se aplică, de asemenea, răsadnițelor sau răsadnițelor înalte cu apărătoare.

  • La mijlocul lunii mai, soiurile sensibile la îngheţ, de exemplu toate legumele fructoase, pot fi eliberate în exterior și transplantate în grădină.

Atenție la atacul dăunătorilor! Seminţele germinate şi plantele tinere acţionează ca un magnet asupra melcilor și astfel toată munca poate fi distrusă într-o clipită. Puteți presăra semințe de combatere a melcilor, dar va trebui să repetați mereu procedura, mai ales după ploi abundente. Mult mai sigure sunt însă gardurile antimelci. Dacă sunt instalate deja la înfiinţarea straturilor (verificaţi înainte dacă solul are ouă de melci), acestea ţin la distanţă dăunătorii pe termen lung. Protecțiile pentru plante reprezintă o alternativă mobilă care protejează temporar plăntuțele proaspăt cultivate.

protejarea rasadurilor

Cultivarea semințelor pentru germinare

În fiecare locuință există spațiu pentru o grădină de germinare

Nici iarna nu trebuie să renunțați la propriile legume – semințele pentru germinare fac acest lucru posibil! Prin semințe pentru germinare înțelegem răsaduri care se recoltează la scurt timp după formarea primelor frunze. Pe lângă vitamine, semințele pentru germinare sunt mai ales bogate în substanțe vegetale secundare care au un impact pozitiv asupra sănătății noastre. Multitudinea de arome, de la picant la gust de nucă până la dulce, le conferă diversitate, găsindu-și multiple întrebuințări: în sosuri și în mâncăruri, precum și ca salată sau garnitură.

Cele mai cunoscute semințe pentru germinare sunt „germenii de soia” la care, de fapt, este vorba de semințe germinate de fasole Mung sau de creson cu creștere rapidă. De asemenea, din această categorie fac parte și leguminoasele păstăi ușoare, precum fasolea Adzuki și lucerna, precum și reprezentanți picanți, cum ar fi rucola și ridichiile.

Pe lângă semințele organice, aveți nevoie de tăvi de creștere adecvate, astfel încât din semințe să se poată dezvolta germeni de înaltă calitate. Grădina pentru germeni este deosebit de potrivită pentru semințe mari, cum ar fi fasole Mung și ridichi, iar semințele mici, cum ar fi cele de creson și rucola se cultivă mai bine în tăvițe de germinare.

cultivarea semintelor pentru germinare

Creșterea semințelor pentru germinare – este foarte simplu:

  • Înmuiați puțin semințele în apă sau clătiți-le.
  • Apoi, scurgeți puțin semințele și semănați-le în tăvițe.
  • Temperatura potrivită (18-21°C) și un loc luminos, fără expunere directă la lumina soarelui, sunt deosebit de importante pentru cultivarea cu succes.
  • Atenție la udarea regulată (de două ori pe zi), numai cu apă călduță de la robinet. Folosiți o stropitoare mică, un pulverizator de mână sau o sticlă de pulverizare pentru a împiedica îndepărtarea semințelor.
  • După aproximativ o săptămână, puteți începe recoltarea. Poftă bună!

cresterea semintelor pentru germinare

Sfat

O nouă tendință o reprezintă microplantele, numite și germeni verzi. Aici puteți lăsa plantele să crească cu câteva zile mai mult și, de asemenea, să recoltați și frunzele. Lucrul acesta este foarte simplu cu ajutorul setului de creștere a germenilor verzi și pad-urilor potrivite!

Explicarea unor termeni importanți pentru cultura plantelor

Locul de semănare

Pentru creşterea răsadurilor în casă, alegeţi un loc luminos şi cald, fără expunere directă la soare. Ghivecele sau tăviţele alveolare pentru răsaduri nu trebuie să stea direct pe calorifer.

Momentul semănării

Cele mai multe plante se însămânţează primăvara, însă unele se seamănă şi la final de iarnă (tufe), la începutul verii (plante bianuale, andive, varză chinezească) sau la finalul verii (valeriană, leurdă). Pe ambalajul seminţelor este indicat şi momentul ideal pentru semănare.

Seminţele care germinează obligatoriu la întuneric

Obligatorii Seminţele care germinează obligatoriu la întuneric nu au voie să intre în contact cu lumina, în caz contrar nu vor germina. Din această categorie fac parte, de ex. castravetele, nemţişorul, nu-mă-uita sau nalba-de-grădină. Aceste seminţe trebuie îngropate la câţiva centimetri în pământ.
Cele mai multe soiuri de plante Seminţele care germinează neutru adică sunt influenţate doar marginal de lumină. Din raţiuni practice (ca protecţie împotriva uscării şi, în exterior, a păsărilor), vă recomandăm să acoperiți totuși aceste seminţe cu puțin pământ.

Cotiledoanele

Cotiledoanele sunt primele frunzuliţe care apar după germinare din seminţele umflate. Acestea arată altfel decât frunzele „adevărate” care apar ulterior şi, spre deosebire de acestea, se formează din nutrienţii din sămânţă şi nu prin fotosinteză.

Temperatura de germinare

Temperatura de germinare este temperatura la care plantele germinează din semințe cel mai rapid și în cel mai sigur mod.
De regulă, o abatere de câteva grade nu reprezintă o problemă, de aceea intervalele de temperatură sunt indicate adeseori pe ambalajul semințelor.

Seminţele care germinează obligatoriu la lumină

Obligatorii Seminţele care germinează obligatoriu la lumină au nevoie de o cantitate suficientă de lumină pentru a germina. Din această categorie fac parte numeroase ierburi aromatice, precum busuiocul şi cimbrul, care posedă seminţe foarte fine. Prin urmare, nu le acoperiți cu pământ.
Cele mai multe soiuri de plante Seminţele care germinează neutru adică nu sunt influenţate în mare măsură de lumină.

Replantarea

Atunci când plantele tinere sunt prea dese, iar cu timpul ar creşte prea lungi şi prea subţiri, acestea trebuie replantate. Mai jos în această pagină, veți găsi instrucțiuni detaliate.

Aveți un pic de răbdare la început și lucrați calm, precis şi cu atenţie, deoarece tinerele plăntuţe se rup uşor – prin practică, vă veţi perfecţiona!

Semințe. (6) Plantele vii enumerate mai jos și care apar sub codurile CN enumerate mai jos în Nomenclatura Vamală publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene din 7 septembrie 1987. Cod CN Descriere

Prin termenul semințe ne referim la semințele de plante care – de obicei, ambalate în saci – sunt comercializate și îndeplinesc anumite standarde de calitate. La HORNBACH veți găsi numai semințe de înaltă calitate de la producători cu experiență, cum ar fi Bruno Nebelung.

Soiuri rezistente şi tolerante

Acestea sunt soiuri de legume de calitate superioară, cultivate special, care sunt mai puţin sensibile la dăunătorii şi la bolile care pot afecta culturile. Un exemplu sunt soiurile de roşii rezistente la mana de roşii sau care au cel puţin un grad ridicat de toleranţă. Acestea nu sunt aproape deloc afectate de această boală.

Merită să alegeţi astfel de soiuri mai scumpe deoarece veţi evita astfel efortul, supărarea şi costurile pe care vi le-ar produce o eventuală îmbolnăvire a culturilor!

Rărirea

Rărirea presupune replantarea răsadurilor straturilor din grădină, în linii, pentru ca plantele să crească la o distanţă egală între ele şi să nu apară goluri.
În cazul seminţelor ieftine, se recomandă semănarea mai deasă de la bun început, ulterior plăntuţele prea înghesuite urmând a fi rărite. Acest lucru vă scutește de efort și osteneală.

Vernalizare

Prin vernalizare se înțelege fenomenul care apare când plantele cu flori încep să înflorească numai după expunerea prelungită la frig. Prin urmare, astfel de tufe nu înfloresc în anul semănatului, ci doar în anul următor.

Replantarea

Atunci când plantele tinere sunt prea dese, iar cu timpul ar creşte prea lungi şi prea subţiri, acestea trebuie replantate. Mai jos în această pagină, veți găsi instrucțiuni detaliate.

Aveți un pic de răbdare la început și lucrați calm, precis şi cu atenţie, deoarece tinerele plăntuţe se rup uşor – prin practică, vă veţi perfecţiona!

Teme care v-ar mai putea interesa

În sus