De fapt, ce trăiește în sol?
Într-o mână de pământ există mai multe vietăți decât persoane pe Pământ. Ele pot realiza multe, dacă le oferiți condițiile de viață potrivite. Vietățile din sol sunt clasificate în așa-numitele
- microfloră a solului (bacterii, ciuperci, alge)
- faună a solului (râme, nematozi, acarieni etc.).
În plus, locuitorii solului amestecă solul și îl afânează. Astfel, solul este ventilat și structura acestuia este îmbunătățită. Sunt reduse problemele cu stagnarea umezelii în sol. Unele bacterii din sol pot fixa și utiliza azotul din aer, adesea în simbioză cu anumite plante.
Râma este foarte harnică - aceasta transformă anual în humus de 70 de ori greutatea corpului său.
Mănâncă mai ales resturi proaspete de plante moarte, le transformă și le elimină din nou.
Și ea ventilează și afână solul și aduce la suprafață pământ și substanțe nutritive din straturile mai adânci de pământ. Așadar, spuneți-le bun venit râmelor!
Cum îmi activez solul?
Dacă doriți să îi oferiți sprijin solului din grădină, aveți câteva posibilități de activare a acestuia:
- Utilizați regulat îngrășăminte organice cu eliberare lentă și praf de piatră și înglobați-le în sol numai superficial. Renunțați în cea mai mare măsură la prelucrarea frecventă a solului, intensă și în profunzime.
- Utilizați produse fitofarmaceutice (chimice) numai în cazuri de necesitate absolută.
- Răsfățați solul cu o încărcătură de compost în fiecare an. Când produceți compost nou, cel mai bine utilizați un activator pentru compost. Pământul cu o cotă mare de compost din materiale verzi asigură, de asemenea, o vitalizare microbiană a solului.
- Mulciți regulat. Prin mulcire se înțelege acoperirea uniformă a solului cu material verde tăiat (mai ales deșeuri de iarbă). Atenție: nu aplicați un strat de mulci prea gros și evitați mulcirea în poziții umbrite și umede, pentru că se poate produce putrezire.
- Acordați atenție valorii pH a solului dumneavoastră și verificați-o regulat. În cazul unor valori pH prea reduse (sub 5,5) se recomandă o administrare de calcar și, ca măsură preventivă, utilizarea unei ape potabile mai dure în loc de apă de ploaie.
- Bogate în nutrienți și deosebit de valoroase, pentru că de obicei nu există în circuitul din grădină, sunt composturile de origine animală, gen îngrășămintele organice provenite de la bovine.
Avantajele activării solului
„Nu este hrănită planta, ci viața din sol."
Acesta este un principiu esențial în agricultura biologică. Și, un sol activat, cu o viață sănătoasă a solului, are numeroase avantaje:
- Nu se produce mai deloc fertilizare excesivă și aciditate excesivă, inclusiv toate problemele aferente (dereglări de creștere și o incidență mărită a bolilor la plante)
- Nu se produc deficite de substanțe nutritive, pentru că este garantată o furnizare periodică de nutrienți.
- Solul va fi afânat și săpat regulat, cvasi gratis și cu puține eforturi proprii.
- Sunt îmbunătățite atât capacitatea de reținere a apei (împotriva uscării), cât și ventilarea solului (împotriva putrezirii).
- Comparativ cu prelucrarea regulată a solului și cu fertilizarea minerală, volumul de muncă este mai redus pe termen lung.
- Cu compost, respectiv cu pământ fără turbă sau cu o cantitate redusă de turbă, veți aduce o contribuție valoroasă la păstrarea mlaștinilor, puternic periclitate.
- Prin renunțarea la îngrășămintele minerale se reduce riscul de spălare și, astfel, o posibilă poluare a apei freatice.
Ce trebuie făcut, dacă ...
Condițiile de sol extreme fac viața grea nu doar plantelor, ci și locuitorilor solului – circuitul din sol este perturbat.
În cazul în care solul este prea greu, argilos sau compactat:
- înglobați în el compost maturat sau pământ cu o cotă mare de compost. Cu ajutorul materialului organic, particulele de argilă se leagă în bulgări mici, între care se formează spații goale mai mari și, astfel, solul poate „respira” din nou.
- Îmbogățiți solul cu nisip.
- Săpați solul, întorcându-l înainte de primul ger și lăsați bulgării de pământ compactați expuși liber - gerul va rezolva restul prin „detonare”!
- Dacă solul este foarte compactat până în straturile mai adânci, un drenaj este inevitabil.
În cazul în care solul este prea ușor, nisipos sau cu o retenție de apă prea redusă:
- înglobați în el compost sau pământ cu o cotă mare de compost, precum și praf de rocă primară sau îngrășăminte organice cu eliberare lentă, în vederea măririi conținutului de humus al solului.
- Îmbogățiți pământul cu perlit horticol și vermiculit pentru a mări capacitatea solului de înmagazinare a apei.
- În cazul bordurilor florale este recomandată mulcirea sau acoperirea suprafeței cu lavă vulcanică sau cu mulci de scoarță ornamentală, în vederea reducerii pierderilor de apă.
Ce exprimă valoarea pH a solului?
Valoarea pH vă oferă informații despre faptul că solul dumneavoastră este acid, alcalin sau neutru. Un sol acid are o valoare pH sub 7, unul alcalin o valoare peste 7 și un sol neutru are o valoare pH de exact 7.
Ar trebui să știți dacă solul este acid sau nu, pentru că valoarea pH corectă este extrem de importantă pentru unele plante.
Însă cum aflați care este valoarea pH a solului dumneavoastră? În acest sens există seturi de testare, care vă oferă informații rapid și sigure.
Prelucrarea solului prin săpare
Săpatul solului grădinii reprezintă o posibilitate grozavă de a vă elibera așa cum trebuie de toată agitația săptămânii. Însă nu numai din acest punct de vedere este un lucru bun, ci și pentru îngrijirea solului. Așadar, doi iepuri dintr-o lovitură!
Patru avantaje ale săpatului
1. Solul va fi afânat și aerisit
Rădăcinile vor să respire. Atunci când solul în care sunt înfipte rădăcinile se compactează, face cruste sau este apăsat de atâta călcat este împiedicat schimbul de gaze dintre rădăcină și suprafață și, pe termen lung, sănătatea rădăcinilor are de suferit. Și organismele utile din sol au nevoie de oxigen.
Și vremea joacă un rol important. Din cauza „forţei" picăturilor de ploaie, suprafaţa solului îşi pierde cu timpul structura fină granulară. Se formează o crustă.
De aceea merită să săpați pământul din grădină! În acest mod crustele se rup, iar rădăcinile pot respira din nou în voie.
Cel mai bun moment pentru săpat este după ce pământul s-a uscat după o aversă de ploaie.
2. Vor fi îndepărtate buruienile
Buruienilor nu le place deloc să fie deranjate atunci când cresc. De aceea, săpatul este foarte eficient pentru prevenirea buruienilor.
Problema este rezolvată din faşă: prin săpat, seminţele de buruieni sunt distruse din timp. Chiar şi buruienile perene, încăpăţânate, precum gura-leului, cedează în faţa săpatului regulat. Prin aceasta, buruienile vor fi slăbite în așa măsură încât nu mai constituie o concurență de luat în serios pentru plantele dorite.
3. Dăunătorii sunt combătuţi
Dacă aveți probleme cu melcii, o să vă dezamăgim la acest punct, din păcate. Săpatul nu este de prea mare ajutor. Însă, prin săpare, melcii sunt cel puțin deranjați și nu își vor depune neapărat ouăle în bordurile dumneavoastră florale.
Cârtiţele şi şoarecii-de-pământ nu sunt foarte încântaţi când pământul de deasupra lor este lucrat.
4. Apa din sol se conservă
Un grădinar isteț a spus odată:
„Cine sapă o dată, economisește trei rânduri de udat!"
Săpatul protejează echilibrul hidric al solului. În solurile pe care s-a format crustă, apa de ploaie nu poate pătrunde bine și, de aceea, se scurge nefolosită. În soluri afânate, apa de ploaie se infiltrează cu ușurință – inclusiv în straturile mai adânci.
În plus: atunci când stratul de la suprafață are crustă, apa din sol poate urca de la adâncime până la suprafață. Se foloseşte de spaţiile fine dintre particulele de sol, aşa-numitele capilare.
În zilele calde, se pot pierde în acest mod până la 6 litri pe zi pe metru pătrat. Săpatul distruge capilarele din straturile superioare ale solului, astfel încât apa nu mai poate urca la suprafaţă şi nu se mai poate evapora.
Sfat
Dacă este prea obositor să săpați întreaga grădină manual, atunci motosapele și motofrezele sunt exact ceea ce vă trebuie. Ele vă ușurează enorm munca.
Fertilizarea grădinii
Și plantele au nevoie de o hrană echilibrată. Atunci este momentul să apelați la îngrășăminte, pentru că dacă lipsește chiar și numai o substanță nutritivă principală, dezvoltarea plantei poate fi împiedicată. În cazul cel mai grav, simptomele de deficit au drept consecință moartea plantei. Însă nu trebuie să se ajungă până acolo. Puteți contracara acest aspect cu ajutorul îngrășămintelor.
De fapt, de ce se fertilizează?
Substanțele gen potasiu, calciu, magneziu și sulf sunt substanțe nutritive principale care nu trebuie în niciun caz să lipsească. Fie că vorbim despre plantarea în ghiveci sau în aer liber – după un timp, nutrienții necesari din sol sunt epuizați și nu pot fi administrați întotdeauna pe căi naturale. În aceste situații, îngrășământul este salvatorul din criză:
- Îngrășămintele hrănesc plantele cu nutrienți vitali și le asigură o creștere viguroasă și sănătoasă.
- Îngrășămintele conțin un număr mare de oligoelemente și de enzime indispensabile, sporind rezistența plantei în fața bolii.
- Îngrășământul formează baza optimă pentru o recoltă bogată, iar fructele, legumele și ierburile aromatice vor deveni cu adevărat savuroase.
- Îngrășămintele nu sunt periculoase pentru oameni și animalele de companie.
îngrășământ pentru gazon, îngrășământ pentru plante, îngrășământ pentru legume și fructe și îngrășământ pentru copaci, tufe și garduri vii
Sfaturi pentru fertilizarea corectă
- Nu fertilizați plantele sub acțiunea directă a soarelui! În anumite situații, se poate produce aprinderea frunzelor și a rădăcinilor, mai ales în condiții de vreme secetoasă, dacă razele soarelui intră în contact cu îngrășământul. Este mai bine să efectuați fertilizarea când este înnorat și umed.
- Atenție la valoarea pH-ului din sol! Majoritatea plantelor de grădină preferă un pH între 5,5 şi 6,5. Excepţie fac rododendronii şi plantele de mlaştină (pH 4–4,5), precum şi plantele iubitoare de calcar, ca de exemplu buxusul şi clematis (pH peste 7).
- Utilizarea optimă a îngrășământului pentru gazon: prima fertilizare trebuie să se efectueze la începutul primăverii, a doua fertilizare să fie la începutul verii, a treia se poate face vara târziu sau până la sosirea iernii, folosind îngrășământ special pentru gazon.
Indicaţie
Semnele unui deficit de nutrienți la plante
- frunze galbene: deficit de azot
- dezvoltare slabă a florilor și a fructelor: deficit de fosfor
- margini maronii ale frunzelor: deficit de potasiu
- frunze tinere, galbene, respectiv nervuri verzi protuberante ale frunzelor: deficit de fier
Fertilizarea plantelor din ghivece mici și mari
În principiu, îngrășământele minerale lichide sunt cele mai bune pentru plantele de ghiveci pentru că sunt mai ușor de folosit și acționează rapid. Cel mai simplu este să îl adăugați cam la fiecare două săptămâni în apa de udare. Dozați-l după cum este specificat pe etichetă.
Alternativ, puteți folosi și îngrășământ în formă solidă, ca de exemplu:
- Granule
- Cristale
- Pudră
- Tablete
- Bețișoare
De obicei, se folosește îngrășământ lichid sau se dizolvă îngrășământ solubil direct în apa care se adaugă apoi la intervale scurte, în timp ce bețișoarele de fertilizare și granulele sunt îngrășăminte cu efect îndelungat. Este important să aplicați îngrășământul doar în perioada de creștere, pentru că plantele pot asimila nutrienți numai în intervalul de timp dintre apariția mugurilor și până la încheierea procesului de creștere a acestora.
Pentru acest lucru este nevoie de tact și de experiență. Respectați exact indicațiile producătorului mai ales în cazul îngrășămintelor artificiale (îngrășăminte minerale) – acestea nu trebuie aplicate în niciun caz în exces. O regulă empirică spune:
„Cu cât mai rapidă este creșterea, cu atât mai generoasă poate fi fertilizarea“.
Nu aplicați niciodată îngrășământul pe bulgărele uscat al rădăcinii, pentru că, în caz contrar, poate fi arsă rădăcina. Așadar utilizați îngrășămintele întotdeauna cu economie și fertilizați categoric numai după udare.
Sfat
Dacă administrați o cantitate prea mare de îngrășământ, veți vătăma plantele. O cantitate prea mică de îngrășământ doar încetinește dezvoltarea plantei, dar nu îi dăunează.
Sfaturi pentru fertilizarea biologică
Fertilizarea cu zaț de cafea
Zațul de cafea conține trei dintre nutrienții principali (azot, fosfor și potasiu) în cantități suficiente, este complet ecologic, nu conține substanțe dăunătoare și, de fapt, este un produs rezidual.
Un efect secundar practic pentru plantele de ghiveci aflate în aer liber: melcii nu pot să suporte zațul de cafea aflat pe suprafața solului și, astfel, nu vă vor deranja plantele – nici un alt îngrășământ nu vă mai poate ajuta în acest fel.
Amestecați pur și simplu zațul rece în pământ, la distanțe regulate.
Stropirea florilor cu apă de la cartofi
Apa de la cartofi este un îngrășământ ieftin și natural. Nutrienții care rămân în apă susțin dezvoltarea puternică și armonioasă a florilor. Folosiți apa răcită pentru udatul plantelor.
Utilizarea urzicilor
Puteți realiza dumneavoastră înșivă un îngrășământ bio folosind lăstari tineri de urzici:
- mărunțiți aproximativ 1 kg de frunze tinere proaspete de urzică
- amestecați cu aproximativ zece litri de apă
- amestecați zilnic timp de două săptămâni
- strecurați planta
- diluați pasta cu apă în proporție de 1:20 și folosiți la fertilizare
Această metodă de fertilizare asigură rapid necesarul optim de azot pentru roșii și pentru varză. De asemenea, ajută și la combaterea afidelor, păduchii plantelor.
