Tipuri de şeminee
Indiferent de model, instalația trebuie să fie compatibilă cu necesarul termic al locuinței. Modelele moderne permit o funcționare eficientă și o distribuție controlată a căldurii. Instalațiile vechi care depășesc limitele tehnice admise trebuie verificate și, dacă este cazul, înlocuite.
Tipuri de distribuție a căldurii
Au un perete simplu. Căldura este transmisă direct prin suprafața frontală a camerei de ardere.
Au perete dublu și distribuie aerul cald prin orificii dedicate, asigurând o circulație uniformă în încăpere.
Materiale utilizate la șeminee
| Material | Proprietăți |
|---|---|
| Piatra | Are o suprafață rezistentă la zgârieturi și la impact. Este disponibilă în diferite nuanțe și texturi. |
| Steatit | Material cu aspect uniform, adesea traversat de firicele de cuarț. |
| Marmură | Se prelucrează ușor și este disponibilă într-o gamă variată de culori. |
| Granit | Material dur, rezistent la uzură, dar mai dificil de prelucrat. |
| Gresie | Material cu suprafață aspră, potrivit pentru aplicații decorative. |
| Plăci de teracotă | Oferă o varietate de modele și pot contribui la menținerea temperaturii suprafeței pentru perioade mai lungi. |
| Oțel | Se încălzește rapid și se răcește la fel de repede. |
| Fontă | Material robust, utilizat frecvent pentru componente structurale. |
Informații suplimentare despre materialele din piatră
Produsele din piatră prezintă variații naturale de textură, culoare și incluziuni. Aceste caracteristici sunt specifice materialelor extrase din carieră și nu pot fi uniformizate complet. Fiecare piesă este unică, spre deosebire de materialele fabricate industrial, care au aspect uniform.
Instrucțiuni
Economisirea energiei cu şeminee
Soba cu peleți funcționează pe baza alimentării controlate a combustibilului. Peleții sunt introduși în rezervorul aparatului, iar dozatorul îi transferă treptat în camera de ardere. În rezervor pot fi depozitate până la aproximativ 15 kg de peleți. Reglajul automat al aerului menține temperatura stabilă în timpul funcționării.
Emisia de căldură este generată prin combinația dintre aerul cald evacuat de aparat și radiația provenită din suprafața frontală a camerei de ardere.
Un șemineu cu apă este prevăzut cu un schimbător de căldură care poate fi integrat în instalația de încălzire a locuinței. Acesta poate contribui la producerea apei calde și la încălzirea spațiilor, în paralel cu funcționarea șemineului.
Modelul este conectat la sistemul existent de încălzire. O parte din energia generată în timpul arderii este transferată către circuitul de apă, reducând sarcina centralei pe păcură sau gaz. Energia care ar fi evacuată prin coș este astfel utilizată pentru încălzirea apei.
Avantaje tehnice
- funcționare integrată în sistemul de încălzire
- necesar redus de intervenții de întreținere
- utilizarea energiei rezultate din procesul de ardere
- aport la producerea apei calde
Încălzirea corectă cu șemineul
Pentru funcționarea optimă, coșul de fum trebuie să fie compatibil cu modelul de șemineu. Înainte de instalare, este necesară verificarea efectuată de maistrul coșar, care confirmă respectarea cerințelor tehnice și a reglementărilor aplicabile.
În clădirile cu sisteme de ventilație care generează subpresiune, pot fi utilizate doar vetre autonome față de aerul ambiant sau vetre prevăzute cu senzori de presiune.
După montare, maistrul coșar trebuie să efectueze recepția instalației.
Reguli de bază importante la încălzire
- soba trebuie să fie în stare tehnică corespunzătoare
- asigurați aportul de aer necesar
- goliți periodic cutia pentru cenușă
- nu utilizați ziare pentru aprindere
- nu introduceți deșeuri în sobă
- nu folosiți lemn cu umiditate ridicată
- utilizați o cantitate adecvată de lemne
Pentru o ardere corectă, lemnul trebuie să aibă o umiditate reziduală de maximum 25%. Aceasta se poate măsura cu un aparat dedicat. Lemnul se crestează pe mijloc, iar aparatul se introduce în zona centrală pentru citirea valorii.
Lemnul se usucă mai eficient dacă este tăiat în bucăți și depozitat într-un spațiu ventilat.
Depozitarea lemnului pentru foc
- lemnul proaspăt se depozitează aproximativ doi ani înainte de utilizare
- locul de depozitare trebuie protejat de ploaie
- grămada trebuie să permită circulația aerului
- lemnul nu trebuie să aibă contact direct cu solul
Lemnul se așază în patul de jar, paralel cu geamul vetrei. La începutul arderii, se folosesc bucăți mici pentru a aduce coșul la temperatura necesară. Pe durata arderii, aportul de aer trebuie menținut corespunzător.
Bricheții sunt disponibili în forme variate. Modelele cubice pot fi stivuite ușor și ocupă puțin spațiu. Datorită densității, își mențin forma în condiții de depozitare obișnuite. Bricheții ovali sunt destinați utilizării în șeminee de casă.
Întrebări frecvente despre şeminee
Ce este...
Vetrele cu ardere de durată sunt verificate pentru o perioadă minimă de funcționare cu huilă. Dacă huila este arsă la sarcină parțială și vatra este utilizată conform instrucțiunilor, durata de ardere poate ajunge la aproximativ 12 ore. La puterea termică nominală, durata este de aproximativ 4 ore. În cazul lemnului sau brichetelor de cărbune, durata este mai scurtă, iar funcția de ardere de durată nu poate fi realizată.
Denumirea se referă la modul de menținere a combustiei lemnului. Jarul trebuie menținut la puterea nominală timp de cel puțin 45 de minute. Aceste vetre pot funcționa cu lemn sau bricheți. Cărbunele nu este compatibil cu acest tip de vatră.
Norma definește vetre autonome sau pentru montaj, fără modificări funcționale, pentru combustibili solizi precum lemn, brichete de lignit sau huilă. Această categorie include vetre pentru ardere temporară și pentru ardere de durată. Informațiile privind tipul de ardere trebuie să fie indicate pe plăcuța tehnică a vetrei.
Norma se referă la module de încălzire cu aer cald, montate într-o nișă sau învelitoare. Acestea sunt destinate combustibililor solizi și pot fi utilizate atât pentru ardere temporară, cât și pentru ardere de durată.
Aceste vetre sunt destinate combustibililor solizi și au ca funcție principală gătitul. Funcția secundară este încălzirea încăperii în care sunt instalate.
În clădirile cu izolație ridicată, este necesar ca soba să poată prelua aerul pentru ardere din exterior. Dacă încăperea nu are un volum suficient de aer, se recomandă un aport suplimentar din exterior.
Aerul necesar arderii este preluat din interiorul clădirii. Dacă aerul este preluat din aceeași încăpere, aceasta trebuie să aibă un volum suficient. În caz contrar, aerul trebuie adus din exterior sau dintr-o altă încăpere.
Aerul de combustie este preluat exclusiv din exterior, deoarece soba este etanșată complet. Aceste vetre sunt prevăzute cu racord pentru aer exterior și sunt verificate în prealabil pentru etanșeitate.
Este cantitatea maximă de căldură utilă produsă de vatră pe unitate de timp, în regim de funcționare permanentă. Valoarea este indicată pe plăcuța tehnică a vetrei.
Capacitatea de încălzire ambientală este specificată în descrierea aparatului și depinde de izolația, înălțimea și dimensiunea încăperii. Pentru o înălțime de 2,50 m, valorile orientative sunt:
- clădiri construite înainte de 1977, fără termoizolație: 6–8 mp per kW
- clădiri mai noi: 10–12 mp per kW
- clădiri cu izolație ridicată: 14–20 mp per kW
